Bugetul UE: politica agricolă comună şi politica comună în domeniul pescuitului

15/6/2020

Pentru a ajuta la repararea prejudiciilor economice şi sociale produse de pandemia de COVID-19, a demara procesul de redresare a economiei europene şi a proteja locurile de muncă şi a crea altele noi,

Comisia Europeană a prezentat la 27 mai 2020 un important plan de redresare pentru Europa, bazat pe valorificarea întregului potenţial al bugetului UE. Această propunere include un nou instrument de redresare, Next Generation EU, cu un buget UE pe termen lung regândit. În acest context, Comisia propune consolidarea fondurilor disponibile pentru a sprijini fermierii şi zonele rurale, precum şi sectorul pescuitului să se redreseze şi să contribuie la realizarea obiectivelor Pactului verde european, în special ale noii strategii „De la fermă la consumator“ şi ale noii strategii privind biodiversitatea.

În ce constă noua propunere a Comisiei de finanţare a politicii agricole comune în perioada 2021-2027?

În cadrul Next Generation EU, Comisia propune consolidarea bugetului pentru Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală cu 15 miliarde euro (16,5 miliarde euro în preţuri curente), pentru a sprijini zonele rurale să facă schimbările structurale necesare în conformitate cu Pactul verde european. Zonele rurale vor juca un rol esenţial în realizarea tranziţiei către o economie verde. Această finanţare le va ajuta la atingerea ţintelor ambiţioase în domeniul climei şi mediului stabilite în noua strategie privind biodiversitatea şi în noua strategie „De la fermă la consumator“. Ca parte dintr-un buget pe termen lung consolidat al UE pentru perioada 2021-2027, Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) din cadrul PAC va fi majorat cu 4 miliarde euro (4,5 miliarde în preţuri curente), în timp ce Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) al PAC va fi majorat cu încă 5 miliarde euro (5,6 miliarde euro în preţuri curente). Totodată, Comisia a propus majorarea bugetului programului Orizont Europa până la 94,4 miliarde euro, pentru a intensifica sprijinul european pentru activităţile de cercetare şi inovare în domeniul sănătăţii şi climei.

Cum sunt aceste sume în comparaţie cu propunerea din 2018 în preţuri constante şi curente?

Prin propunerea revizuită privind CFM, prezentată la 27 mai 2020, Comisia propune o finanţare totală pentru politica agricolă comună de 348,3 miliarde euro în preţuri constante (391,4 miliarde euro în preţuri curente). Această sumă totală rezultă în urma adăugării celor 258,3 miliarde euro (290,7 miliarde euro în preţuri curente) pentru Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA - plăţi directe şi cheltuieli legate de piaţă) şi a celor 90 miliarde euro (100,7 miliarde euro în preţuri curente) pentru Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR). După cum s-a evidenţiat în Propunerea Comisiei din 2018 privind viitoarea PAC, statele membre vor putea opta pentru transferul a 15 % din alocările din PAC care le revin între plăţile directe şi dezvoltarea rurală. Aceasta le va permite să adapteze mai bine politica la priorităţile sectorului lor agricol. În 2018, Comisia propusese un buget de 365 miliarde euro în preţuri curente pentru PAC, din care 286,2 miliarde euro pentru FEGA şi aproximativ 78,8 miliarde euro pentru FEADR. Ca situaţie de referinţă actuală a PAC, alocarea PAC pentru 2020 aferentă UE-27 (excluzând, aşadar, cuantumurile pentru Regatul Unit) este utilizată ca referinţă şi înmulţită cu şapte pentru a reprezenta următorii şapte ani ai cadrului bugetar: astfel, situaţia de referinţă presupune un cuantum de 382,5 miliarde euro. Propunerea revizuită privind CFM pentru PAC, în cuantum de 391,4 miliarde euro în preţuri curente, reprezintă, prin urmare, o creştere cu 7% faţă de propunerea din 2018, de 365 miliarde euro, şi cu 2% faţă de situaţia de referinţă (şi anume, menţinerea alocării aferente UE-27 pentru anul 2020 la nivelurile actuale în perioada 2021-2027). Aceasta corespunde, în preţurile din 2018, unui cuantum de 348,3 miliarde euro sau, de asemenea, unei majorări cu 7% faţă de propunerea din 2018 de 324,3 miliarde euro şi cu 2% faţă de situaţia de referinţă (şi anume, menţinerea alocării aferente UE-27 pentru anul 2020 la nivelurile actuale în perioada 2021-2027). Pentru transparenţă, în comunicarea de săptămâna trecută referitoare la CFM, aceste sume sunt indicate în preţuri curente şi în preţurile din 2018.

Este menţinută flexibilitatea între pilonii PAC prevăzută în propunerea din 2018?

După cum s-a evidenţiat în Propunerea Comisiei din 2018 privind viitoarea PAC, statele membre vor putea opta pentru transferul a 15% din alocările din PAC care le revin între plăţile directe şi dezvoltarea rurală. Aceasta le va permite să adapteze mai bine politica la priorităţile sectorului lor agricol şi să realizeze mai bine obiectivele ambiţioase ale Pactului verde.

Ce se întâmplă cu ratele de cofinanţare pentru dezvoltarea rurală?

Ratele de cofinanţare pentru dezvoltarea rurală în propunerea revizuită rămân cele propuse în mai 2018: 70% pentru regiunile mai puţin dezvoltate, POSEI şi insulele din Marea Egee; 43% pentru alte regiuni; 65% pentru sprijinul pentru agromediu; 80% pentru anumite măsuri de sprijin din cadrul dezvoltării rurale (de exemplu, LEADER); 100% pentru sumele transferate de la plăţile directe.

Cum se vor realiza cheltuielile în cadrul instrumentului Next Generation EU? Vor fi impuse condiţii sau cheltuielile se vor efectua în temeiul normelor generale privind dezvoltarea rurală?

Zonele rurale vor juca un rol esenţial în realizarea tranziţiei către o economie verde şi în îndeplinirea ţintelor ambiţioase ale Europei în domeniul climei şi al mediului. Comisia propune consolidarea bugetului pentru Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală cu 15 miliarde euro în cadrul instrumentului Next Generation EU, pentru a sprijini fermierii şi zonele rurale să facă schimbările structurale necesare pentru punerea în practică a Pactului verde european şi îndeosebi pentru a contribui la atingerea ţintelor ambiţioase din cadrul noii strategii „De la fermă la consumator“ şi al noii strategii privind biodiversitatea. Planurile strategice PAC vor juca un rol esenţial în această tranziţie. În planurile lor strategice PAC, statele membre vor trebui să indice modul în care intenţionează să realizeze aceste obiective diverse, inclusiv redresarea economică şi asigurarea faptului că fermierii lor îndeplinesc toate cerinţele referitoare la mediu şi climă. Statele membre vor explica în detaliu şi modul în care vor folosi finanţarea din ambii piloni ai PAC în sprijinul propriei strategii. Anual vor fi stabilite şi evaluate ţinte pentru a măsura progresele.

Cum va fi alocată finanţarea pentru PAC? Cum sunt defalcate fondurile per stat membru?

În cadrul primului pilon al politicii agricole comune, propunerea Comisiei referitoare la CFM precizează cuantumurile anuale ale finanţării care vor fi disponibile. Această finanţare va fi folosită în primul rând pentru plăţile directe către fermieri, inclusiv în legătură cu programele ecologice, precum şi pentru cheltuieli legate de piaţă, cum sunt programele naţionale de sprijin în sectorul vitivinicol, sprijinul pentru organizaţiile de producători din sectorul fructelor şi legumelor, programele pentru şcoli, sprijinul pentru regiunile periferice şi insulele mici din Marea Egee, pentru acţiuni de informare şi promovare în sectorul agricol etc. Pentru al doilea pilon al politicii agricole comune, pachetul CFM stabileşte cuantumurile anuale care vor fi disponibile. Cele 15 miliarde euro suplimentare pentru zonele rurale din cadrul instrumentului Next Generation EU se vor adăuga la alocările statelor membre pentru anii 2022-2024, proporţional cu alocările pentru dezvoltarea rurală propuse în 2018.

Propunerile de reformă a PAC din 2018 sunt compatibile cu Pactul verde?

Parlamentul European a solicitat Comisiei să evalueze contribuţia PAC (propunerea din 2018) la Pactul verde european. Comisia şi-a publicat evaluarea la 20 mai (odată cu strategia „De la fermă la consumator“ şi cu cea privind biodiversitatea). Pe baza acestor elemente, Comisia a tras următoarele concluzii:

Propunerea Comisiei de reformă a PAC este compatibilă cu Pactul verde şi cu strategiile asociate acestuia, precum strategia „De la fermă la consumator“ şi strategia privind biodiversitatea. Propunerea are potenţialul de a contribui la realizarea obiectivelor ambiţioase ale Pactului verde.
Cu toate acestea, capacitatea viitoarei PAC de a adera la obiectivele ambiţioase ale Pactului verde depinde de diverse aspecte, care variază de la o cotă adecvată din bugetul UE dedicată fiecărui pilon al PAC până la dispoziţiile-cheie ale propunerii Comisiei, care trebuie menţinute în actele legislative finale privind PAC, astfel cum vor fi convenite de Consiliu şi de Parlamentul European. Este vorba în special despre:
un principiu corespunzător referitor la absenţa oricărui regres, care să oblige statele membre să indice, în planurile lor strategice PAC, nişte ţinte mai ambiţioase decât cele din prezent în ceea ce priveşte obiectivele legate de mediu şi climă;
un sistem ambiţios de condiţionalitate care să menţină standarde-cheie (în special referitoare la rotaţia culturilor, acoperirea solului, menţinerea pajiştilor permanente, terenurile agricole dedicate suprafeţelor sau elementelor neproductive);
programe ecologice obligatorii;
cheltuieli rezervate pentru mediu şi climă, în proporţie de 30% din bugetul pentru dezvoltarea rurală pentru fiecare plan strategic PAC, excluzând plăţile pentru zonele care se confruntă cu constrângeri naturale, precum şi fonduri dedicate intervenţiilor sectoriale;
cerinţe referitoare la colectarea datelor şi abordări comune legate de date între politici.
dispoziţii care urmăresc să îmbunătăţească poziţia fermierilor în lanţul de aprovizionare cu alimente;
Unele îmbunătăţiri ale legislaţiei finale privind PAC ar elimina lacunele identificate şi ar consolida actele legislative finale privitoare la PAC, pentru a contribui la realizarea obiectivelor ambiţioase ale Pactului verde. Printre acestea se numără:
cheltuieli minime rezervate pentru programele ecologice şi indicaţii suplimentare privind practicile agricole care ar putea fi sprijinite de programele ecologice; integrarea în PAC a elementelor pertinente din legislaţia privind bunăstarea animalelor şi rezistenţa la antimicrobiene, astfel cum se întâmplă în cazul anexei XI. Aceste concluzii vor ghida Comisia Europeană pe parcursul următoarelor negocieri privind PAC cu Parlamentul European şi Consiliul.

În ce stadiu se află negocierile privind viitoarea PAC?

Propunerile Comisiei privind PAC se află în proces legislativ, colegiuitorii (Parlamentul European şi Consiliul) urmând să ia o decizie. Este important ca procesul să se încheie cât mai repede posibil pentru ca fermierii şi administraţiile naţionale să dispună de claritate şi securitate juridică.

În ce constă noua propunere a Comisiei de finanţare a Fondului european pentru pescuit şi afaceri maritime în perioada 2021-2027?

Ca parte dintr-un buget pe termen lung consolidat al UE pentru perioada 2021- 2027, Fondul European pentru Pescuit şi Afaceri Maritime (FEPAM) va fi majorat cu 500 milioane euro pentru a se intensifica rezilienţa sectorului pescuitului şi a se asigura marja necesară pentru gestionarea crizei. Creşterea este de peste 8% faţă de bugetul propus iniţial pentru FEPAM în 2018. Întreaga finanţare pentru FEPAM va continua să promoveze realizarea obiectivelor economice, sociale şi de mediu ale politicii comune în domeniul pescuitului. Eforturile depuse pentru realizarea sustenabilităţii sectorului pescuitului sunt o investiţie în rezilienţa sectorului respectiv în UE şi în viitorul oamenilor angajaţi în acest sector. FEPAM va continua să contribuie la îndeplinirea obiectivelor Pactului verde european, inclusiv ale strategiei „De la fermă la consumator“ şi ale strategiei privind biodiversitatea pentru 2030.

Încotro va fi direcţionată finanţarea suplimentară?

De îndată ce va fi adoptat FEPAM pentru următoarea perioadă de programare financiară, finanţarea suplimentară va fi direcţionată către programele statelor membre din cadrul FEPAM şi va urmări obiectivele planului de redresare, al căror scop este de a repara în mod sustenabil prejudiciile pe termen scurt rezultate în urma crizei. Finanţarea suplimentară ar urma să ajute la sporirea rezilienţei sectorului pescuitului şi al acvaculturii şi să asigure marja necesară pentru gestionarea crizei, inclusiv prin conferirea unui caracter mai sustenabil sectorului pescuitului.

Care sunt obiectivele pe care urmăreşte să le realizeze viitorul FEPAM?

În concordanţă cu principiile politicii comune în domeniul pescuitului, scopul FEPAM pentru perioada 2021-2027 va fi în continuare:

să asigure o gestionare durabilă a stocurilor de peşte şi să reducă efectele negative ale activităţilor de pescuit asupra ecosistemului marin;
să asigure condiţii pentru un sector viabil din punct de vedere economic şi competitiv al pescuitului şi al acvaculturii, contribuind astfel la securitatea alimentară în Uniune;
să contribuie la un nivel de trai echitabil pentru cei care depind de activităţile de pescuit, în special din sectorul pescuitului tradiţional;
să promoveze activităţile de pescuit costier;
să îmbunătăţească lanţurile valorice şi calitatea produselor pescăreşti şi de acvacultură;
să ţină cont de interesul consumatorilor şi al producătorilor deopotrivă;
să facă posibilă creşterea unei economii albastre durabile şi să contribuie la consolidarea unor comunităţi costiere prospere;
să consolideze guvernanţa internaţională a oceanelor şi să facă posibile siguranţa, securitatea, curăţenia şi gestionarea sustenabilă a mărilor şi oceanelor.

Cum funcţionează FEPAM?

Fondul este utilizat pentru a cofinanţa proiecte, în combinaţie cu finanţarea naţională. Fiecărui stat membru îi este alocată o cotă din bugetul total al fondului, pe baza dimensiunii pe care o are industria pescuitului respectivului stat membru. Fiecare stat membru întocmeşte apoi un program în care precizează cum intenţionează să cheltuiască banii. Imediat ce Comisia aprobă acest program, autorităţile naţionale sunt cele care vor decide ce proiecte vor fi finanţate. Autorităţile naţionale şi Comisia sunt responsabile în comun pentru implementarea programului.

În ce stadiu se află negocierile privind viitorul FEPAM?

Propunerea Comisiei privind FEPAM se află în proces legislativ, colegiuitorii (Parlamentul European şi Consiliul) urmând să ia o decizie. La începutul anului 2019 au început să aibă loc triloguri, care sunt încă în desfăşurare. Este important ca procesul să se încheie cât mai repede posibil pentru ca pescarii, sectorul acvaculturii şi administraţiile naţionale deopotrivă să dispună de claritate şi securitate juridică.

0 Comments

articole

Bugetul UE: politica agricolă comună şi politica comună în domeniul pescuitului

Leave a Reply.

NEWSLETTER

SERVICII

PARTENERI

CONTACT