Cadastrul agricol - ştiinţă sau ficţiune?

Până la declaraţiile oficiale ale lui Liviu Dragnea, la ANCPI funcţionează Omerta în ceea ce priveşte informaţiile despre realizarea cadastrului agricol. Şeful de la cadastru, Marius Arthur Ursu, a refuzat cu obstinenţă să furnizeze presei de specialitate informaţii legate de transpunerea în realitate a promisiunii de realizare a cadastrului agricol gratuit. Şi asta chiar dacă în ultimii ani a existat o intoxicare masivă din partea guvernanţilor cu aceleaşi câteva detalii despre o activitate care ar urma să fie reglementată prin Programul naţional pentru cadastru şi carte funciară (PNCCF) 2014-2023, una imperios necesară pentru trecerea cu succes de la sistemul de plăţi directe pe suprafaţă în agricultură la cele unice (per fermă).

Forţând lucrurile, am putea înţelege oarecum temerea directorului general al ANCPI de a vorbi despre cadastrul agricol înaintea şefului său pe linie ierarhică, Liviu Dragnea, ministrul Dezvoltării. Nu înţelegem însă reticenţa acestuia din urmă de a da din timp mai multe detalii despre un proiect amplu, de a forţa intrarea în legalitate a El Dorado-ului existent în sectorul imobiliar, în special cel din zona terenurilor arabile (am încercat să-l contactăm telefonic pe Liviu Dragnea de zeci de ori în ultimele 12 luni pentru a discuta pe tema în cauză, dar fără succes însă).

„Prefer ca pe subiectul hotărârii privind aprobarea Programului naţional de cadastru şi carte funciară pentru perioada 2014-2023 (...) să discut după ce va fi adoptată, adică în cel mai scurt timp, în lunile următoare. Şi spun în cel mai scurt timp pentru că la niciun proiect legislativ, fie că vorbim de o ordonanţă de urgenţă, fie de o hotărâre de Guvern, nu poţi spune că ai o dată exactă“, a spus Ursu, precizând totodată că nici pentru una dintre cele mai cunoscute emisiuni de televiziune difuzate pe un post naţional nu a dorit să comenteze subiectul cadastrului rural înainte de o „conferinţă oficială“ pe care Liviu Dragnea ar urma s-o susţină în perioada următoare. Menţionăm că despre cadastrul agricol se tot vorbeşte de cel puţin doi ani de către unii membri ai Cabinetului Ponta.

Această atitudine de tip Omerta a şefului de la Cadastru (una des întâlnită în zonele din sudul Italiei, cum ar fi Sicilia, Calabria, Campania, unde organizaţii criminale ca Mafia, 'Ndrangheta şi Camorra sunt puternice. O definiţie comună este „codul de tăcere“) nu este justificată, poate şi pentru că bugetul total estimat al Programului naţional pentru cadastru şi carte funciară (PNCCF) 2014-2023 va genera costuri de aproape 4,390 miliarde de lei. Contribuabilul român ar trebui să ştie pe ce se duc aceşti bani din timp, nu când vor politicienii. Din acest total, potrivit spuselor lui Liviu Dragnea, în Programul Operaţional Regional (POR) pentru următorul exerciţiu financiar ar urma să fie prinsă suma de 313,6 milioane de euro pentru realizarea cadastrului rural, „suficientă pentru a face aceste măsurători“. Cu ajutorul banilor europeni prinşi în proiect va fi realizată şi o hartă vectorială ce va conţine limitele imobilelor în intravilan, precum şi a tarlalelor în extravilan, pentru o suprafaţă de aproximativ 15 milioane de hectare. Că este nevoie urgentă de un cadastru rural realizat la nivelul întregii ţări recunoaşte, de această dată fără reţineri, acelaşi director general al ANCPI, cadastrarea şi intabularea terenurilor trebuind să se încheie în 2018, pentru ca fermierii să poată dovedi că exploatează terenul sau au ferme de animale şi să beneficieze de subvenţii: „Actualmente, în România, din totalul imobilelor pe care le avem doar 18 la sută sunt înscrise în cartea funciară, iar pe zona agricolă probabil 15 la sută. Este necesar cadastrul pentru că, aşa după cum vedeţi şi dumneavoastră, de la 1 ianuarie 2018 se pare că nici fonduri europene nu vor mai putea fi accesate dacă terenurile nu sunt înscrise în CF“, a mărturisit Marius Arthur Ursu, la insistenţele noastre. Cum era normal, am cerut mai multe detalii cu privire la aceste cifre lacunare. Din păcate, răspunsul a venit sec: „Avem şi situaţia separată pe intravilan şi extravilan, nu o am acum la îndemână, dar există şi separare pe intabulare ca teren agricol sau rural, în mare parte, şi ce înseamnă pe zona urbană. Aşteptăm conferinţa de presă a ministrului Liviu Dragnea“.

La fel de greu digerabile sunt şi afirmaţiile lipsite de conţinut, dar constante ale miniştrilor Liviu Dragnea şi Daniel Constantin, chiar şi ale premierului vizavi de subiectul în cauză, în condiţiile în care în proiectul de hotărâre privind aprobarea Programului naţional de cadastru şi carte funciară pentru perioada 2014-2023 şi modificarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1288/2012, cu modificările ulterioare se precizează clar: „În continuare, în mediul rural românesc, înregistrarea sporadică a proprietăţilor constituie un impediment pentru dezvoltarea agriculturii, ce se poate realiza prin comasarea terenurilor, aspect determinant pentru atragerea investitorilor. Situaţia actuală constând în procentul redus de înregistrare a proprietăţilor conduce la dificultăţi în tranzacţionarea acestora şi la accesarea pieţei creditelor, iar piaţa imobiliară din mediul rural este, în consecinţă, lipsită de dinamică şi perspective. Iniţierea şi implementarea proiectelor de investiţii şi crearea exploataţiilor agricole mari este lentă“. Pe hârtie se poate. Cu vorba mai greu.

Dar de ce nu avem cadastru? După 1989, înregistrarea actelor de proprietate a fost sporadică

Realitatea spune că după Revoluţia din 1989, majoritatea proprietăţilor din fostele zone cooperativizate au trecut printr-un lent proces de restituire, în mare parte finalizat şi soldat cu eliberarea de titluri de proprietate, cu cereri soluţionate în proporţie de aproximativ 95%. Chiar şi aşa, înregistrarea actelor de proprietate a fost sporadică, fiind necesară o perioadă îndelungată pentru completa înregistrare a acestora. În prezent, România se caracterizează prin existenţa a două sisteme de înregistrare cadastrală, ca urmare a dezvoltării diferite a regiunilor istorice: înregistrarea în cărţi funciare pentru aproximativ 50% din teritoriu (Transilvania, Banat, Nordul Moldovei) şi pentru restul înregistrarea în registre de transcripţiuni inscripţiuni bazate pe actele de proprietate. Cu 16 ani în urmă s-a trecut la aplicarea unui sistem naţional de înregistrare prin cărţi funciare, prevăzute de Legea nr. 7/1996 de cadastru şi publicitate imobiliară, cărţile funciare deja existente necesitând actualizare cu măsurători cadastrale şi informaţii ale proprietarilor actuali. În prezent, conform datelor oficiale, mai puţin de 50% din proprietăţi şi drepturi corelative sunt înregistrate în evidenţe de Cadastru şi Carte Funciară ţinute de ANCPI şi doar 15% din proprietăţi sunt verificate şi înregistrate în sistemul de evidenţă electronic (eTerra).

Acoperirea este redusă, în special în zonele rurale, unde doar 9% din proprietăţi sunt înregistrate în eTerra. Lipsa informaţiilor referitoare la proprietăţi duce deseori la întârzieri în confirmarea valabilităţii terenului pentru proiecte de infrastructură, afectând pregătirea şi implementarea fondurilor structurale UE, având un impact negativ asupra accesului la finanţare din surse comunitare şi naţionale şi asupra dezvoltării regionale. Pregătirea şi depunerea proiectelor de investiţii în vederea obţinerii finanţării de tip structural UE, consolidarea terenurilor agricole şi comercializarea produselor agricole sunt împiedicate de lipsa unor evidenţe sigure cu privire la bunurile imobile şi la proprietarii acestora, fiind necesare eforturi suplimentare pentru a investiga drepturile asupra terenului identificat pentru proiectele depuse. „Costul mare al înregistrării şi decontările succesiunilor menţin blocajul actual pe piaţa terenurilor, limitează accesul la creditarea formală, descurajează investiţiile şi limitează baza de venit a proprietăţii. De aceea, reglementarea situaţiei terenurilor este indispensabilă în adresarea constrângerilor legate de piaţa funciară, de accesul la credit, în vederea încurajării investiţiilor şi îmbunătăţirii veniturilor“, se arată în Programul Operaţional Regional 2014-2020. Acelaşi document mai relevă că lipsa cadastrului ridică probleme şi în gestionarea resurselor naturale şi reacţia la schimbările climatice. Lipsa înregistrării terenurilor împădurite (atât din mediul privat, cât şi din domeniul public) are un efect negativ asupra gestionării acestora, dar şi asupra implementării programelor care vizează schimbările climatice şi cele legate de mediu. În plus, evidenţele imobiliare incomplete pot atrage întârzieri în realizarea incluziunii sociale, mai ales în cazul caselor şi fermelor deţinute fără drepturi legale de către anumite categorii de persoane sărace şi dezavantajate (situaţia aşezărilor rurale de romi). În consecinţă, absenţa unui sistem eficient de cadastru reprezintă un obstacol semnificativ în dezvoltarea şi implementarea proiectelor de infrastructură, dezvoltarea proprietăţii şi consolidarea terenurilor agricole, funcţionarea coerentă şi transparentă a pieţei funciare, dar şi asupra mediului şi domeniului social.

De aceea s-a luat o decizie!  Unul şi cu unul şi cu altul

Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI) lansa în decembrie 2014 o dezbatere publică pe proiectul de hotărâre de Guvern privind aprobarea Programului naţional de cadastru şi carte funciară (PNCCF) pentru perioada 2014-2023 şi modificarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, aprobat prin HG 1288/2012. Conform oficialităţilor guvernamentale, PNCCF are drept obiectiv înregistrarea gratuită a imobilelor în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară, eliberarea certificatelor pentru înscrierea în cartea funciară a posesorilor ca proprietari şi eliberarea certificatelor de moştenitor în cazul succesiunilor nedezbătute. Astfel, va fi creată o bază de date unitară şi completă a imobilelor din ţară. Beneficiarii Programului naţional vor fi persoanele fizice şi juridice, instituţii publice, asociaţii, fundaţii şi orice alte organizaţii care deţin imobile în calitate de proprietari, posesori ori deţinători legali ai acestora. Iniţierea şi implementarea activităţilor programului naţional se realizează de către ANCPI şi vizează în principal realizarea înregistrării sistematice a imobilelor în 2.381 de unităţi administrativ-teritoriale, respectiv oraşe şi municipii, comune, inclusiv satele şi localităţi componente ale acestora, eliberarea certificatelor pentru înscrierea posesorilor ca proprietari, în cadrul înregistrării sistematice, eliberarea certificatelor de moştenitor, în cadrul înregistrării sistematice, realizarea de ortofotoplanuri pentru 320 de oraşe şi municipii, dezvoltarea şi mentenanţa sistemelor informatice, precum şi conversia în format digital a documentelor analogice existente.

Pe perioada derulării Programului naţional de cadastru şi carte funciară, în cadrul ANCPI şi al instituţiilor subordonate se vor înfiinţa 600 de posturi, cu finanţare din venituri proprii. Agenţia funcţionează în subordinea Guvernului şi în coordonarea primului-ministru.

Ca să poată beneficia de acordarea de plăţi directe, fermierii trebuie să fie înscrişi în Registrul unic de identificare, administrat de APIA, să depună cerere unică de plată în termen şi, cel mai important, să îşi intabuleze proprietatea. Măsurile sunt prevăzute într-un proiect de ordonanţă pentru aprobarea schemelor de plăţi directe care se acordă în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură.

Ionel VĂDUVA