Luna noiembrie, asemenea lunii octombrie, reprezintă o etapă deosebit de importantă în viață legumicultorilor. Aceasta datorită volumului mare de lucru, care înseamnă, de fapt, recoltarea ultimelor specii legumicole, eliberarea terenului de resturile ultimelor culturi, pregătirea patului germinativ pentru noile culturi, semănatul acestora și, în final, executarea de arături pentru speciile care se seamănă/plantează în primăvară.
Dacă ne referim la prima categorie, anume culturile încă existente în cultură, pentru o bună valorificarea a acestora sunt necesare următoarele operațiuni:
– irigarea tuturor culturilor existente, când este cazul, în funcție de specia cultivată (ceapă verde, usturoi verde, ceapă din toamnă, usturoi din toamnă, salată, spanac etc.), de tipul de sol pe care sunt cultivate aceste specii, modul de irigare (aspersiune, picătură etc.), cu norme de irigare mici, de circa 100-150 metri cubi de apă la hectar. Se va avea în vedere efectuarea activităților determinate de metoda de irigare (mutarea aripilor de ploaie, amenajarea terenului pentru udare prin picătură, udarea prin brazde etc.), operațiune care asigură apa necesară proceselor fiziologice ale plantei în sol;
– recoltarea eșalonată a culturilor întârziate (varză de toamnă, ridichi de iarnă etc.). Această activitate presupune realizarea următoarelor operațiuni: încărcat și transportat recolta din câmp la locul de depozitare/păstrare sau în piețele comerciale, descărcat cantitățile de recoltă, condiționarea recoltei în vederea valorificării și sortarea pe categorii de calitate și preț;
– în paralel cu aceaste activități, se vor executa toate verigile tehnologice, în vederea semănării culturii de mazăre, în primele două decade ale lunii noiembrie, folosind pentru semănat cantitatea de 200-240 kg sămânță la hectar din soiurile recomandate în Lista de soiuri din România.
Cantitatea de sămânță se mărește progresiv cu înaintarea în luna noiembrie, deoarece riscul pierderii de densitate la unitatea de suprafață crește. Semănatul acestei culturi trebuie făcut de așa natură încât cultura de mazăre trebuie să răsară înaintea înghețului sau în ferestrele iernii, fără că plantele să depășească 6-8 cm înălțime. Pentru reușita acestei cerințe, este necesar a se ține cont de condițiile pedoclimatice specifice zonei de cultivare, precum și de eventualele fenomene extreme ale climei în zona de cultivare. Principalele lucrări mecanice efectuate în această lună au ca scop desființarea unor culturi deja recoltate și pregătirea terenului în vederea semănatului. Aceasta presupune următoarele activități:
– desființarea culturilor întârziate, în vederea pregătirii terenului, ceea ce înseamnă recoltarea ultimelor cantități de legume din speciile aflate încă în vegetație și transportul acestora în afara perimetrului de lucru;
– lucrarea terenului după desființarea culturilor, cu discul (de preferință cu discul mare), pentru a toca mai bine resturile vegetale rămase în urma desființării culturii. Această lucrare asigură afânarea superficială a solului la adâncimea de 12-15 cm și mărunțește bine solul;
– urmează operațiunea de fertilizare, în principal fertilizarea cu gunoi de grajd, bine fermentat (de preferință compost), în doză de 30 de tone la hectar. Această fertilizare se aplică solelor ce urmează a fi cultivare cu tomate, varză, ardei, pătlăgele vinete, castraveți, dovlecei.
Pentru executarea acestei operațiuni sunt necesare următoarele activități: încărcat gunoiul de grajd, transportat la sola pe care se va administra, descărcat în utilajul agricol cu care se va face împrăștierea și împrăștierea cât mai uniformă a cantității menționate înainte de arat;
– în afară de aplicarea îngrășămintelor organice, pentru toate culturile legumicole în ogor propriu se vor aplica și îngrășăminte chimice. De regulă, se aplică îngrășăminte pe bază de fosfor (circa 300 kg/ha superfosfat) și potasiu (sare potasică, în doză de 150 kg/ha). Pentru aplicarea cantităților menționate sunt necesare următoarele operațiuni: încărcarea sacilor de îngrășăminte, transportat cantitățile necesare pentru solă/solele ce urmează a fi fertilizată/e, descărcat cantitățile de îngrășăminte fracționat la anumite distanțe, administrat cantitățile menționate de îngrășăminte chimice, cât mai uniform pe teren, cu mijloacele mecanice aflate în dotarea legumicultorului;
– executarea arăturii de bază la adâncimea de 25-32 cm, la toate culturile în ogor propriu. Această operațiune presupune dotarea cu tractoare de putere mare, cu 5-7 trupițe, care execută un arat de bună calitate, uniform și asigură obținerea unui teren bine prelucrat. Foarte important este faptul că, pentru terenurile care nu se cultivă toamna, nu se va grăpa arătura, pentru a putea beneficia de efectul favorabil al iernii (îngheț/dezgheț, zăpadă, ploaie etc.). Pe lângă aceste activități, este nevoie de luarea unor măsuri importante pentru producerea de răsaduri în anul viitor. Pentru aceasta, sunt necesare următoarele operațiuni:
– asigurarea continuă a gunoiului de grajd prin activitățile de încărcat gunoiu de grajd, transport gunoi de grajd, așezat gunoiul de grajd în platformă și protejarea platformei de intemperiile naturii (ploaie, ninsoare, îngheț etc.). Și în acest caz sunt necesare mașini agricole de mare complexitate tehnologică, care să asigure împrăștierea uniformă a cantității de gunoi de grajd calculată la unitatea de suprafață, în funcție de specia legumicolă ce urmează a fi semănată/plantată.
Problema cea mai grea la ora actuală nu este asigurarea bazei materiale (tractoare de ultimă generație, mașini agricole cu randament ridicat etc.), ci asigurarea cantităților de gunoi de grajd necesare pentru fertilizarea unei suprafețe din ce în ce mai mari. Lipsa sau dispariția unităților zootehnice face ca această sursă de îngrășare a terenului să dispară de la an la an, suprafețele fertilizate cu gunoi de grajd scăzând de la un an la altul;
– continuarea asigurării amestecului de pământuri, care presupune următoarele operațiuni: încărcat, transportat, descărcat, cernutul pământurilor inițiale. În rândul pământurilor inițiale intră mranița, pământul de țelină, pământul de grădină, nisipul, turba, compostul forestier etc. Pentru fiecare specie legumicolă în parte, deci pentru fiecare categorie de răsad, se stabilește compoziția procentuală a participării fiecărei categorii de pământuri în parte, în funcție de cerințele specifice;
– pregătirea propriu-zisă a amestecului de pământuri presupune: omogenizarea părților componente, conform rețetei stabilite anterior, dezinfectarea întregii mase de pământ (a amestecului de pământuri), depozitarea corespunzătoare a masei rezultate în urma celor două procese în spații amenajate corespunzător (magazii, șoproane etc.) și, în final, protejarea față de posibilele intemperii.
Pentru o desfășurare cât mai bună a întregii activități la nivelul lunii noiembrie, este necesară organizarea de la începutul lunii a întregii activități, prin următoarele aspecte:
– actualizarea graficului de activități pentru următoarea etapă, cu estimarea necesarului de forță de muncă (care este din ce în ce mai greu de găsit), mijloace financiare (credite de la diferite bănci care agreează desfășurarea activității în agricultură);
– revizuirea listelor cu materialele din stoc și necesare în lunile următoare, în primul rând cele pentru producerea răsadurilor, pentru contractarea lor. Această activitate este deosebit de importantă, având în vedere faptul că legumicultorii solicită aceste materiale din timp, pentru a putea declanșa la momentul optim pregătirea răsadurilor;
– analizarea modului de derulare a unor contracte de creditare, servicii, aprovizionare cu produse pentru etapa următoare;
– analiza modului de derulare a contractelor pentru livrarea legumelor în cursul anului, având în vedere faptul că, din cauza modificărilor climatice și a înregistrării acute a fenomenului de secetă pedologică și atmosferică, contractele pot suferi diferite ajustări;
– măsuri de pregătire a spațiilor pentru depozitarea unor specii de legume ce urmează a fi valorificate în cursul lunilor următoare, în special speciile de rădăcinoase, ceapă, usturoi, praz, varză, ridichi de iarnă, gulii etc.
Desigur că toată activitatea prezentată anterior pentru buna desfășurare a lucrărilor din cursul lunii noiembrie nu ar fi benefică dacă nu s-ar asigura o foarte bună activitate de comercializare a tuturor speciilor de legume, care presupune:
– încărcarea, transportul, descărcarea recoltei de legume la locul de condiționare sau la beneficiar (locuri bine amenajate, de preferință spații frigorifice, cu temperatură și umiditate dirijate). În funcție de specia legumicolă depozitată, parametrii amintiți se pot modifica, fără a influența calitatea produselor depozitate;
– condiționarea recoltei, pentru o bună valorificare financiară în piețele agroalimentare, care presupune: făcut legături, sortat, calibrat, șters/lustruit, ambalat, depozitat în condiții optime până la livrare și, în final, expedierea către beneficiar. După cum se poate constata, activitatea din legumicultură în cadrul lunii noiembrie este deosebit de complexă și presupune mult talent, disponibilitate pentru efort și mai ales dragoste pentru această ramură a agriculturii, aducătoare de beneficii materiale considerabile atunci când se respectă fiecare verigă tehnologică.
Victor VĂTĂMANU
