Calendarul principalelor lucrari agricole din luna ianuarie

Cerealele de toamna isi petrec o buna parte din perioada de vegetatie in decursul iernii, in conditii de temperaturi scazute.
Aceasta perioada, numita si perioada de criptovegetatie, este deosebit de importanta, deoarece plantele continua absorbtia azotului, pe care il folosesc in formarea de noi organe.
In prezent este demonstrat ca plantele agricole continua sa creasca, in ritm mai incet si dupa ce temperatura scade sub 5 grade Celsius, pana la 2 grade Celsius, iar absorbtia azotului continua si la 0 grade Celsius.

---

Perioada de regenerare a plantelor de grau, orz si secara incepe odata cu dezghetarea solului, cand in plante se intensifica functiile vitale si dureaza pana se intrunesc conditii optime de crestere.
In numerosi ani, reluarea cresterii active incepe inca din prima jumatate a lunii februarie.
Am adus in atentie aceste probleme deoarece in procesul de regenerare al plantelor, cel mai important rol il are rezerva de azot acumulata in iarna.
In aceasta perioada este necesara o concentratie mai mare de azot in sol, deoarece temperaturile la care se realizeaza nutritia sunt inca scazute, la care se adauga si faptul ca sistemul radicular al plantelor este slab dezvoltat.
In consecinta, inca din aceste zile este nevoie sa ne procuram ingrasamintele cu azot necesare, ele asigurand sporuri economice de recolta pe toate tipurile de sol.
Cu cat culturile au intrat in iarna mai slabite, asa cum sunt cele semanate tarziu, unele chiar in luna noiembrie, cu atat este mai necesara aplicarea cat mai timpurie a ingrasamintelor cu azot, pe terenul inca inghetat sau chiar pe zapada.
Culturile care au intrat in iarna bine infratite, se vor fertiliza cu azot mai tarziu, prevenindu-se astfel caderea plantelor. Cultivatorii de grau si, in general, de cereale, din zonele de deal, cu soluri acide, este bine  sa se orienteze spre ingrasaminte cu azot cu reactie alcalina, cum este nitrocalcarul, iar cei din zonele de ses pot folosi cu foarte bune rezultate azotatul de amoniu.
Dozele de ingrasaminte folosite, in functie de planta premergatoare, starea culturii si de faptul daca in toamna s-au aplicat sau nu ingrasaminte, trebuiesc astfel calculate incat sa asigure 40 – 80 kilograme azot substanta activa la hectar.
Mare atentie trebuie acordata imprastierii uniforme a ingrasamintelor cu azot, prevenindu-se suprapunerile, care pot conduce la caderea plantelor, sau ramanerea de zone neacoperite , cu plante mici, firave, slab dezvoltate.

Ianuarie in legumicultura
Inceputul calendaristic al anului reprezinta pentru legumicultori si debutul lucrarilor in legumicultura prin pregatirea programului de culturi al anului si procurarea semintelor, a substantelor fitofarmaceutice si a ingrasamintelor necesare.
Necesarul de legume proaspete, cat si conservate, se poate asigura si prin cultivarea succesiva si intercalata a terenului din gradinile familiare. Pe suprafete mai mici se pot asocia doua – trei plante care sa valorifice bine spatiul si fertilitatea solului.
In acest scop se programeaza cultivarea pe suprafata amenajata a unei plante cu talie inalta (tomate), ca intre randurile de tomate, sa se poate semana salata inca inaintea de plantarea rasadurilor de tomate.
In functie de perioada de infiintare a culturii, se pot gasi si alte variante de culturi intercalate (ceapa + varza, mazare + ardei gogosar, etc.) Acestea insa, pot fi cultivate si in varianta de cultura singulara.

Ianuarie in pomicultura
Pentru a veni in sprijinul pomicultorilor, in continuare prezentam principalele lucrari prevazute in tehnologia pomicola , dupa cum urmeaza: taierea pomilor se executa incepand din toamna, dupa caderea frunzelor, in tot cursul iernii (mai putin in perioadele cand temperatura aerului scade sub 5 grade Celsius, pana primavara, la inceputul vegetatiei; combaterea bolilor si a insectelor daunatoare, care in aceasta perioada se gasesc in diferite stadii de dezvoltare (ou, larva, micelii, etc.) aplicarea ingrasamintelor organice in livezi; controlul pastrarii fructelor in depozite ; revizuirea mijloacelor de protectie impotriva rozatoarelor.  

Ianuarie in viticultura
Acum, la inceput de an, in dorinta de a veni in ajutorul viticultorilor, in special a celor cu mai putina experienta, sau care abia au inceput sa patrunda tainele viticulturii, enumeram principalele lucrari prevazute in tehnologia viticola pentru luna ianuarie, dupa cum urmeaza: se procura materialele necesare; se repara uneltele de trebuinta lucrarilor viti-vinicole; se procura ingrasamintele chimice necesare; se face primul pritoc al vinului nou; se umplu golurile in vasele cu vin; se controleaza rezistenta vinului la aer, iar daca acesta se brunifica, se trateaza cu dioxidul de sulf necesar.

Ianuarie in apicultura
Luna ianuarie se caracterizeaza, in general, prin temperaturile cele mai scazute si ninsorile cele mai abundente. Cu toate acestea, in Romania, in cursul acestei luni, apar si zile caldute, propice zborului de curatire al albinelor, iar in a doua jumatate a lunii, in familiile mai puternice si cu hrana suficienta, poate apare puietul in cuib.
Felul cum ierneaza albinele reprezinta preocuparea de capatai a apicultorilor in sezonbul rece. Numai aparent (albinele nu ies din stup), in lunile de iarna albinele sunt in repaos.
In realitate, ele se hranesc si se rotesc neincetat in ghemul de iernare, pe care il incalzesc prin miscari ritmice. Stuparul isi da seama daca iernarea decurge in conditii bune dupa zgomotul de fond al stupului.
La controlul efectuat saptamanal in cursul lunii ianuarie, stuparul poate percepe un zumzet slab ca intensitate, uniform si linistit. La lovirea usoara cu degetul a peretelui stupului, zumzetul va deveni mai puternic, pe o perioada scurta de timp, dupa care revine la intensitatea obisnuita de dinainte.
Cand zumzetul este abia perceptibil (ca un fosnet), iar reactia la ciocanitura este imperceptibila, este semn de infometare si trebuiesc luate toate masurile de remediere, orice amanare putand fi fatala.
Atragem atentia ca acest pericol exista in Romania, unde lunile octombrie si noiembrie sunt destul de calduroase in ultimul deceniu, fapt ce a favorizat un consum mai mare de hrana si aceasta duce la epuizarea proviziilor.
Remedierea starilor anormale constatate cu ocazia acestor controale se poate face afara sau intr-o incapere incalzita.
Deschiderea cuibului afara se poate realiza numai intr-o zi calda, cand temperatura exterioara a aerului este de minim 14 – 15 grade Celsius. Daca nu beneficiem de aceste temperaturi, deschiderea cuibului se va face intr-o incapere, la temperatura de 8 – 10 grade Celsius (pentru ca albinele sa nu navaleasca afara).
Dupa interventie, camera se va incalzi usor, pentru ca albinele sa-si poata relua locul in ghem. Dupa ce  se aduna toate albinele in stup, acesta se inchide si se scoate afara.
In luna ianuarie apar in fiecare an cateva zile calduroase, cand se recomanda a se lua unele masuri care sa stimuleze zborurile de curatire (eliminarea continutului intestinal).
Facilitatea zborului se poate realiza prin ridicarea capacelor si a saltelelor (pernelor) asezate peste podisor, dand astfel cale libera razelor soarelui sa le incalzeasca, iar caldurii, sa se transmita ghemului, pentru a efectua zborul de curatire.
Cand vatra stupinei este acoperita cu zapada, in fata stupilor este bine sa se puna folii de polietilena, ziare, paie, coceni, pe care albinele obosite, in urma zborului, sa se poata odihni, inainte de a intra in stup.
Ragazul dat apicultorilor de repaosul albinelor, lasa acestora timp suficient sa revizuiasca intregul inventar al stupinei, sa dezinfecteze uneltele de lucru si sa faca eventualele completari in vederea sezonului care urmeaza.

Victor VĂTĂMANU