Camerele agricole - o temă dezbătută la Ziua Porumbului Iaşi

15/10/2020

Asociaţia Producătorilor de Porumb din România (APPR) organizează în fiecare an, în luna septembrie, două evenimente importante dedicate culturii porumbului: primul se desfăşoară în sudul ţării - la Orezu, în judeţul Ialomiţa, iar celălalt la Târgu Frumos, în judeţul Iaşi. În acest an, ambele platforme demonstrative au fost afectate de seceta care şi-a pus amprenta asupra producţiilor obţinute.

În judeţul Iaşi, în mare parte producţia la cultura de porumb se situează între 1 şi 3 tone/hectar, însă cele câteva precipitaţii căzute în regiunea lotului demonstrativ au făcut ca aici recoltele să fie de 3,5-7 tone/hectar. Aşadar, situaţia întâlnită în câmpul special organizat nu este nici pe departe una generalizată la nivelul întregii regiuni.

Emil Bălteanu, preşedintele ACCPT Iaşi - organizaţie membră a APPR - a declarat că în zona loturilor demonstrative au căzut precipitaţii de 250 litri/metrul pătrat, ceea ce a permis obţinerea unor rezultate cu mult mai bune decât cele realizate de fermierii din zonă. „În asemenea momente se vede necesitatea unui sistem solid, doar că în agricultură acesta este foarte firav. Ne luptăm pentru subvenţii, vrem să avem irigaţii, un sistem de asigurări în agricultură, drumuri, cadastru, salarii mai bune şi un sat românesc care să ofere condiţii de trai ca la oraş. Însă mesajul meu se îndreaptă înainte de toate către fermieri: trebuie să ne unim pentru a crea un fond mutual care să fie asemenea unui colac de salvare pentru noi.“

Potrivit reprezentanţilor APPR, rezultatele privind producţiile obţinute în cele două locaţii unde se organizează Ziua Porumbului nu au putut fi clasificate doar din perspectiva cantitativă pentru că acest an agricol a fost atipic şi o astfel de abordare nu ar fi fost corectă. Drept urmare, pentru a se putea extrage nişte concluzii folositoare pentru fermieri în ceea ce priveşte comportamentul geneticii din cadrul loturilor demonstrative s-a creat un grup de lucru în cadrul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea, urmând ca rezultatele să fie făcute publice în scurt timp. Pe platforma de la Târgu Frumos au fost prezente companii şi instituţii producătoare de sămânţă, firme din domeniul îngrăşămintelor chimice - Combinatul Azomureş, furnizoare de inputuri - Net Agro, de tehnică agricolă - IPSO Agricultura şi de servicii în agricultură - Cartagris, care efectuează lucrări de cartare agrochimică a solului. Partenerul principal al evenimentului a fost compania Syngenta, care şi-a prezentat atât genetica superioară pe care o deţine la porumb, cât şi tehnologia necesară protecţiei fitosanitare.

Fermierii vor o structură constituită de jos în sus

În cadrul evenimentului a avut loc o dezbatere la care fermierii au invitat reprezentanţii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), ai Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaţilor şi pe cei ai USAMV Iaşi. Discuţiile s-au purtat, în mare parte, pe tema creării camerelor agricole. Foarte disputată a fost modalitatea de organizare a acestora şi temerea că vor fi politizate.

Eugen Păle, vicepreşedintele Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaţilor, a spus că legea camerelor agricole oferă posibilitatea fermierilor de a se organiza şi de agestiona problemele cu care se confruntă. „Este o lege aşteptată de fermieri, discutată cu structurile profesionale şi care poate fi perfecţionată.“ Potrivit oficialului, pentru constituirea camerelor agricole se va aloca sprijin financiar, iar suportul va fi degresiv şi pe o perioadă de 3 ani. Solicitarea agricultorilor privind organizarea camerelor agricole este aceea ca ele să pornească de jos în sus, respectiv de la asociaţiile de profil, şi nu de sus în jos, unde se alege o conducere care poate să nu reprezinte cu adevărat interesele fermierilor.

Prezent la eveniment, Arnaud Perrein, vicepreşedintele APPR, a declarat: „Punctul meu de vedere este similar cu cel al majorităţii fermierilor: ne-am săturat de suprastructuri şi oameni care consumă mai mulţi bani decât ne ajută. Camerele agricole nu vor reprezenta fermierii în felul în care sunt gândite acum, ci vor deveni o structură politică cu mulţi bani la mijloc. Noi vrem structuri care să plece de la fermieri!“ În completare, preşedintele ACCPT Iaşi a spus: „Consider că intruziunea unei structuri de conducere în mediul asociativ existent deja nu este benefică. Structurile create în mod natural, de jos în sus, pot să garanteze că aceste camere agricole vor putea să-şi exercite rolul în folosul fermierilor.“ Alina Creţu, director executiv al APPR, a solicitat o dezbatere publică pe marginea acestei legi deoarece este una complexă şi de interes pentru agricultori.

Solicitări privind despăgubirea pierderilor la culturile de primăvară

Combaterea secetei a fost un alt subiect abordat în cadrul manifestării organizate pe terenurile societăţii Agro Ilmar, administrată de Gheorghe Cozma. În zona Moldovei, seceta este un fenomen des întâlnit. Anul acesta problemele fermierilor vin şi din cauza faptului că acest fenomen climatic s-a manifestat atât la culturile de toamnă, cât şi la cele de primăvară. Din păcate, la această dată autorităţile nu au vorbit clar despre posibilitatea acordării de despăgubiri şi pentru culturile de porumb şi floarea-soarelui.

„În acest an avem foarte multe probleme. Mai multe apar decât se rezolvă. În asolamentul culturilor din regiunea Moldova porumbul ocupă o pondere destul de mare, de 60 până la 70%, iar producţiile sunt foarte slabe, în multe ferme fiind sub 1 tonă/hectar. Este foarte important pentru noi să se acorde despăgubiri şi pentru culturile de primăvară, pentru că altfel nu ştim cum vom depăşi această problema. Nu suntem bine capitalizati şi fără sprijin din partea statului nu ştim cum vom reuşi“, a spus Tiberiu Stan, fermier din judeţul Iaşi.

Arnaud Perrein exploatează în localitatea Mihail Kogălniceanu o suprafaţă agricolă de 4.000 de hectare şi, spre deosebire de mulţi fermieri, acesta dispune de sistem de irigaţii. „Noi irigăm încă de la începutul înfiinţării fermei, pentru că am avut noroc de un sistem de irigaţii care nu a fost distrus. În plus, ferma nu este departe de Dunăre şi nici de râul Ialomiţa. În timp, ne-am organizat să irigăm culturile de primăvară, însă anul acesta au fost probleme şi cu cele de toamnă. A fost o muncă uriaşă să le irigam, iar în unele zone am cheltuit cu motorina necesară pentru a iriga mai mult decât am recoltat. Nu m-am mai întâlnit cu această situaţie. Ştiam că grâul nu se irigă, deoarece în trecut am încercat şi nu am obţinut spor de producţie, însă anul acesta a fost clar pentru noi că fără irigaţii nu obţineam nimic. Aşadar, am irigat cât am putut cu utilajele din dotare, mai vechi şi mai noi, iar media producţiei a fost de 3 tone/hectar. Producţiile au variat de la zero, acolo unde cultura premergătoare a fost floarea-soarelui, până la 6 tone/hectar, după rapiţă. Producţii slabe am obţinut şi la culturile de orz, rapiţă, floarea-soarelui (2.200 kilograme/hectar). În cadrul fermei, baza o constituie culturile de soia şi porumb, pe care le irigăm în totalitate. Cum am mai spus, am avut norocul de a avea un sistem aproape funcţional şi prin cele patru OUAI-uri din zonă am reuşit să-l modernizăm, accesând în total aproximativ 9 milioane de euro fonduri europene nerambursabile. Ne bucurăm că nu am muncit degeaba şi că sistemul de irigaţii va rămâne şi pentru generaţiile următoare.“

Seceta - COVID-ul agriculurii

Despre planul autorităţilor de a reface şi moderniza infrastructura principală de irigaţii, Emil Dumitru, secretar de stat in cadrul Ministerului Agriculturii, a precizat: „Seceta este COVID-ul agriculturii. Îmi este greu acum să explic neputinţa celor 30 de ani în care nu s-a putut investi inteligent astfel încât să avem sisteme de irigaţii, perdele de protecţie şi să răspundem mai bine schimbărilor climatice. Am notificat la Bruxelles, în cadrul Programului Naţional de Recuperare şi Rezilienţă, un proiect în valoare de 6,5 miliarde euro pentru reabilitarea întregii infrastructuri principale de irigaţii, desecare, drenaj, combaterea eroziunii solului şi investiţii noi în sisteme locale de irigaţii. În perioada 2021-2022 va trebui să contractam 70% din această sumă, care va rezolva o parte din problemele cu care se confruntă agricultura României în contextul schimbărilor climatice. Trebuie însă să avem o dezbatere privind asigurările în agricultură şi fondurile mutuale - ne gândim chiar la obligativitatea aderării fermierilor la un fond mutual“, a spus Dumitru.

Referitor la fondul mutual - un instrument util pentru gestionarea riscurilor din agricultură, fermierul Tineriu Stan a făcut propunerea ca banii strânşi pentru fondul mutual să nu se ducă într-un cont comun, ci într-unul individual, la fiecare fermier în parte care cotizează la acest instrument, iar în anii în care înregistrează pierderi fermierul să se poată folosi de sumele respective, la acestea adăugându-se şi sprijinul de la Uniunea Europeană. Secretarul de stat a precizat că ideea de bază a fondului mutual este reciprocitatea şi că fermierii ar trebui să se ajute între ei atunci când apar situaţii ce pot duce la pierderi însemnate de producţie şi că gestiunea riscurilor în agricultură trebuie abordată pe larg, luând în considerare mai multe măsuri de intervenţie, cum este, de pildă, cea de subvenţionare a poliţelor de asigurare. „Înţeleg că măsura 17.1 trebuie simplificată, însă aceasta prevede ca 70% din costurile cu poliţa de asigurare să fie subvenţionate.“

Ana IONIŢĂ

0 Comments

articole

Camerele agricole - o temă dezbătută la Ziua Porumbului Iaşi

Leave a Reply.

NEWSLETTER

SERVICII

PARTENERI

CONTACT