Care este, dupa opinia dvs., paradoxul agriculturii romanesti?

Dialog cu fermierii MAI 2011

Viorel Matei, președintele Federației Naționale a Producătorilor Agricoli din România
„Avem specialiști extraordinari, un pământ deosebit și microclimat favorabil pentru dezvoltarea agriculturii, însă cei care sunt la cârma țării nu știu să valorifice aceste lucruri sau, mai bine zis, nu vor. Sunt țări care nu au condițiile noastre, însă Guvernul și toate partidele care s-au succedat s-au interesat de această ramură și au sprijinit-o. Noi, în ultimii 20 de ani, am distrus tot ce însemnă industria agroalimentară. Partidele politice își aduc aminte de agricultură doar în campaniile electorale și spun că este singurul sector prioritar care poate salva țara. Acesta este paradoxul: avem o țară bogată, dar nu și stăpâni pe măsură. De ce nu s-a făcut legea creditelor agricole, pentru ca fermierii să beneficieze de credite cu dobânzi mici? De ce nu preluăm un model din UE pentru a dezvolta agricultura românească? România va fi afectată de criza alimentară și acest lucru nu este un paradox dacă analizăm economic. Media de susținere pe unitatea de măsură este de 86 de euro, pe când vechile state membre beneficiează de 320 de euro. Cheltuielile de producție în România sunt mai mari cu 40% față de cele din UE. Noi suntem pe o piață europeană comună, însă nu beneficiem cu toții de aceleași drepturi. Franța are, pe lângă schemele standard de ajutor, 12 sisteme mascate de sprijin care să stimuleze producția. Fermierii de acolo au credite cu doar 2% dobândă. Vă întreb: cine n-ar investi în aceste condiții?”

---

Claudiu Frânc, președintele Federației Crescătorilor de Bovine - Maramureș „Paradoxul este acela că încă mai sunt producători agricoli și crescători de animale în această țară, cu toate piedicile care le sunt puse în cale. Uniunea Europeană acordă sprijin României pentru dezvoltarea sectorului și susținerea agricultorilor - bani de care nu beneficiem din cauza modului în care funcționează instituțiile statului. Trebuie să returnăm UE aproximativ 80 de milioane de euro pentru că nu s-au utilizat în mod corect aceste fonduri. Criza economică a afectat pe toată lumea, drept urmare nici sectorul laptelui nu a scăpat de efectele sale. Anul trecut, i-au fost alocate României, din bugetul UE, aproximativ 5 milioane de euro pentru sprijinirea producătorilor afectați de criza economică. Mulți crescători nu au putut beneficia de acest ajutor din cauza normelor greoaie elaborate de statul român. De asemenea, termenul stabilit pentru depunerea cererilor nu a fost suficient, fapt pentru care am cerut o prelungire a acestuia. Deși perioada a fost mărită, oamenii nu au avut timp suficient să depună cererile și, din păcate, a trebuit să dăm înapoi UE suma de 1 milion de euro. Un alt paradox este acela că, atunci când cresc prețurile la alimente, toată lumea arată spre producători. Supermarketurile, marii retaileri, nu acceptă să aibă un profit mai mic de 40% din preț, procesatorii de 15-20%, iar singurii care trebuie să meargă în pierdere sunt agricultorii. Consider că statul ar trebui să susțină mai mult producătorii, pentru că prețurile la inputuri, la motorină etc. au crescut.”

---

Nicolae Sitaru, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România
„Singurul paradox al agriculturii românești este acela că avem condiții pedoclimatice dintre cele mai bune și nu facem nimic. Nu valorificăm aceste resurse pentru că nu avem pârghii financiare, dar și politice care să ducă la acest lucru. Partidele politice care au fost și sunt la putere nu au sprijinit acest sector. Nu trebuie să uităm nici faptul că fermierii români nu sunt atât de uniți pe cât ar fi trebuit. Toate aceste lucruri au dus la acest rezultat, la starea actuală din agricultura României.”

---

Mihai Afiliu, manager general SC Afiliu Trans SRL
„Paradoxul este că avem teren agricol foarte bun și scoatem producții atât de mici. Nu știm să speculăm, în sens pozitiv, acest lucru. Să tragem foloasele și să exploatăm la maximum pământul pe care îl avem. Sunt mulți amatori în acest domeniu și mai puțini profesioniști. Ducem lipsă de profesioniști, atât de mult
cât ducem lipsă de finanțare și programe. Sistemul de irigații din România este distrus. Facem muncă de sisif când lăsăm să curgă apa de la nord la sud, apoi să o pompăm iar pentru a ajunge în nord. Sunt multe probleme în agricultura românească și de cele mai multe ori aceste lucruri nu trebuie bifate ca fiind doar făcute, ci trebuie să găsim cele mai bune soluții pentru a le realiza. În cadrul propriei exploatații, am făcut și anumite greșeli, însă întotdeauna am căutat să găsesc soluții și nu mă plâng. Indiferent de mediul politic, am reușit și voi reuși să obțin producții performante.”

Ana MUSTĂȚEA

---