Carmen Avram atrage atenția asupra nedreptăților provocate fermierilor români de Regulamentele privind reducerea pesticidelor

​Incoerența executivului european afectează deopotrivă și producătorii europeni și bugetul Uniunii. Europarlamentarul Carmen Avram a dat exemplul producătorilor de sfeclă din unele state membre, impactați de decizia Curții Europene de Justiție, care a interzis recent derogările la neonicotinoide. Acum, după ce substanța a fost interzisă, pentru a proteja mediul, ei cer să fie despăgubiți, iar suma compensațiilor ar însemna câteva sute de milioane de euro din rezerva de criză PAC. Aceeași rezervă din care s-au retras, cu greu, cele 56 de milioane de euro destinate fermierilor din Polonia, Bulgaria și România, bani din care țara noastră a primit doar 10 milioane de euro. În plus, a atras atenția Carmen Avram, propunerea Comisiei privind reducerea cantităților de produse pentru protecția plantelor nu ține cont de specificitățile statelor membre.

​„Aceasta este o legislație mult prea importantă și pentru sectorul agricol, și pentru consumator, ca să ne permitem lacune și greșeli. De exemplu, vorbim de reducerea masivă a substanțelor chimice, fără să ținem cont, în mod real, că suntem 27 de state complet diferite și nu poți aplica un tipar peste un mozaic de agriculturi.
În al doilea rând, lucrăm la o legislație, fără să avem la dispoziție studii de impact, analize de risc, soluții alternative pentru fermieri, plus opiniile sectorului și ale industriei, care nu au fost ascultate. De exemplu, avem această decizie a Curții Europene de Justiție privind neonicotinoidele la sfeclă, iar acum Comisia pregătește un pachet de sprijin, de despăgubiri, pentru statele care sunt afectate de această decizie. Facem așa și în acest caz? Riscăm să luăm decizii care afectează fermierii, pentru ca apoi să vină fermierii să ceară despăgubiri la Comisie? Pentru fermierii din țara mea, această propunere, dacă intră în vigoare în forma actuală, înseamnă falimentul. Pentru că ei nu vor rezista pe o piață pe care unii, cum ar fi, de exemplu, românii, folosesc 400 de grame de substanță activă la hectar, iar în alte țări se folosesc 4 kilograme. Nu vor mai fi competitivi. Nu ne putem juca cu substanțele, când știm că există dăunători care nu pot fi distruși decât cu substanțe chimice. E timpul să ne gândim la sectorul agricol, dacă vrem să mai existe în această Uniune Europeană, la același nivel și la aceeași calitate ca azi”, a spus Carmen Avram.
Dezbaterile pe marginea acestui regulament au avut loc concomitent cu cele referitoare la noua legislație europeană privind restaurarea naturii, care riscă să dubleze cerințele de mediu pentru fermierii europeni. „Nu cred că mai este cineva care să spună «Trebuie să mergem înainte, cum am mers, că nu trebuie să schimbăm absolut nimic» și nu cred că sunt, nici măcar în sectorul agricol, oameni care să dea bir cu fugiții. Dimpotrivă. Le impunem condiții tot mai dure și ei fac eforturi tot mai mari să le respecte. Dar, când avem astfel de ambiții, foarte mari, ar trebui să înțelegem că e vital să le și permitem, nu numai sectorului, ci și statelor membre să aibă flexibilitatea de a atinge obiectivele pe care noi le fixăm. Adică, să luăm în considerare circumstanțele și specificitățile fiecărui stat membru și ale fiecărei regiuni, ceea nu prea există în această formă propusă. Ea nu ține cont nici de arhitectura verde a Noii Politici Agricole Comune, care e menită tocmai să contribuie la refacerea naturii. Nu e normal să avem în vedere doar aspectul de mediu. Trebuie să ne concentrăm și pe implicațiile economice și sociale și să asigurăm un sprijin financiar pentru cei care vor lupta pentru refacerea naturii.
Atât Regulamentul pentru utilizarea durabilă a produselor pentru protecția plantelor, cât și cel privind restaurarea naturii se află în negocieri simultane, în Parlamentul European și Consiliu, sub coordonarea Comisiei pentru Mediu și a miniștrilor de resort din statele membre.