Cartoful, între date oficiale şi… date oficiale

Unul dintre subiectele care a dominat discuţiile la „Ziua Verde a Cartofului“ de anul acesta şi asupra căruia FNCR a atras atenţia în repetate rânduri este discrepanţa mare între cifre oficiale ale APIA şi cifre, la fel de oficiale, oferite de Direcţiile Agricole privind suprafeţele de cartof plantate la nivel naţional, chiar dacă acestea includ şi micile gospodării.

De data aceasta, datele care au atras atenţia celor de la Federaţia Cartofului sunt cele publicate în Ghidul „Cartoful în economia României 2019“ editat de TMT-PR (proiect Agotrends), în care, de exemplu, judeţul Maramureş figurează anul acesta cu nu mai puţin de 11.472 de hectare. Iar cazuri ca acestea sunt şi în alte judeţe. „Suprafeţele comunicate trebuie să fie reale. Conform datelor adunate din ţară, sunt circa 174.000 ha, iar la APIA s-au depus cereri pentru 33.000! Nu poţi face politici coerente dacă pleci de la cifre greşite. Aceste cifre merg la INS, devin oficiale şi ajungem la cel mai mic randament la hectar din Europa. Pentru că ne raportăm la suprafeţe greşite. Nu cred că fermierii noştri produc numai 12-14 tone/ha. Cred că suntem cel puţin la nivelul Poloniei, cu 25-27 tone/ha. Ne aflăm într-un cerc vicios, pentru că nu ai cum să faci producţii serioase fără material de calitate“, a spus Romulus Oprea, preşedintele federaţiei, subliniind şi cele sub 500 hectare de cartof pentru sămânţă care ajung să fie certificate. Plecând de la această diferenţă de date, FNCR împreună cu INCDCSZ Braşov, la iniţiativa dr. ing. Gheorghe Olteanu, intenţionează să facă nişte estimări/măsurători paralele de suprafeţe în comunele în care cartoful are o pondere mai însemnată. În acest sens, Romulus Oprea solicită ajutorul tuturor cultivatorilor, indiferent de dimensiunea plantaţiei, pentru că „TREBUIE să aflăm care este realitatea“. Acelaşi lucru l-a punctat şi Aurel Tănase, preşedinte OIPA Legume-Fructe, când a vorbit despre datele la aceste sectoare: „Ne confruntăm cu aceeaşi problemă în sectorul legumelor. După evidenţele MADR, în România sunt 210 mii hectare cu legume. De exemplu, la Buzău, unde activez, figurăm cu 4.800 de hectare, dar cred că nu sunt mai mult de 700-800. Nu ştiu cui foloseşte.“ În replică, Elena Tatomir, director general în Ministerul Agriculturii, a spus că şi ei au luat notă de aceste diferenţe, dar „informaţiile sunt culese de la fermieri. La nivelul fiecărei primării există un registru agricol cu obligativitatea de a fi ţinut electronic, implementat în 485 de localităţi. Ce ar însemna un registru agricol bine gestionat, în care fermierii să declare anual culturile? Acest sistem ar putea fi folosit şi de APIA, ar scuti fermierii de depunerea cererii de plată însoţită de o serie de documente justificative. Ar trebui să fim toţi corecţi în ceea ce declarăm. Direcţiile Agricole Judeţene centralizează pe baza datelor din teren. Poate că în 2020, când va începe recensământul agricol, vom avea o evidenţă mai clară a suprafeţelor“, a mai adăugat directorul general. FNCR a înaintat anul trecut un memoriu către Ministerul Agriculturii în care este descrisă în detaliu situaţia incertă şi dramatică a culturii cartofului, precum şi viitorul acesteia în lipsa unor măsuri eficiente şi rapide. Federaţia a făcut câteva propuneri de măsuri pe termen scurt, dintre care: plata de urgenţă a sprijinului cuplat în cuantumul notificat către producătorii de cartofi pentru sămânţă şi timpuriu pentru industrializare; alocarea în totalitate a bugetelor celor două măsuri de sprijin cuplat pentru cartof; organizarea unei întâlniri cu reprezentanţii reţelelor de supermarketuri din România, cu MADR ca mediator; includerea sistemelor de irigaţii din zona tradiţională de producere a cartofului pe lista sistemelor viabile din Anexa 1 a HG 793/26.10.2016; clarificarea situaţiei privind despăgubirea producătorilor de cartofi afectaţi de organismele de carantină. Propuneri pe termen mediu: găsirea unei soluţii de acordare a unui ajutor de minimis pentru producătorii fiscalizaţi de cartof pentru consum timpuriu, de vară şi de toamnă-iarnă, care ar trebui să planteze doar sămânţă certificată şi să aibă culturile asigurate; dotarea laboratorului specializat în testarea virotică a cartofului pentru sămânţă de la ITCSMS-Braşov cu tehnică de prelevare probe şi interpretare rapidă a rezultatelor; iniţierea unui program „Primul depozit de cartofi“, în genul „Primul siloz“. Încurajarea producerii de soiuri de cartof româneşti şi producerea de sămânţă certificată. Propunem ca MADR, împreună cu MCI, ASAS Bucureşti, INCDCSZ Braşov, staţiunile de la Târgu Secuiesc şi Miercurea Ciuc şi FNCR, să elaboreze un „Plan naţional de revigorare a culturii cartofului în Romînia“ până nu este prea târziu!


Roxana DRĂGHICI