Caruselul problemelor nerezolvate

Caruselul problemelor nerezolvate

Pe fondul prognozelor din ultimii ani ale agrometeorologilor, care tot mai des avertizează asupra unor fenomene excepţionale pe care fermierii nu au mijloace tehnice să le contracareze, factorii de decizie au obligaţia să se mobilizeze operativ în vederea realizării unor investiţii menite să asigure realizarea producţiei agricole şi în aceste condiţii. Astfel, printre multiplele teme majore de interes imediat care-i preocupă în cel mai înalt grad pe agricultori se situează plata imediată şi integrală a tuturor mijloacelor de sprijin financiar, dar şi demararea investiţiilor în domeniul îmbunătăţirilor funciare, cu precădere în sectorul reabilitării vechilor sisteme de irigaţii, căci seceta şi inundaţiile dijmuiesc fără cruţare recoltele şi bunurile ţăranului, lăsând în urmă imense pagube şi suferinţe. Dacă analizăm multiplele comunicate ale MADR, rezultă că plata integrală a subvenţiilor se va finaliza până la începutul toamnei. În acelaşi registru, şi APIA comunică, după lungi sincope cauzate de baza electronică de înregistrare a cererilor unice de plată etc., că plăţile, inclusiv cele cauzate de constrângeri naturale, se vor finaliza până la sfârşitul lunii curente. Autorizarea la plată a unor sume semnificative pentru sprijinul cuplat în domeniul zootehniei, cu referire directă la crescătorii de bovine pentru carne, nu a diminuat însă lunga listă a nemulţumirilor acumulate în timp de către agricultori. În acest context, fermierii au în vedere şi faptul că noul an agricol bate la uşă, iar însămânţările culturilor de toamnă presupun noi costuri, iar APIA „înoată“ din martie în justificări, în multe cazuri fără acoperire. Aşa se explică de ce agricultorii îşi manifestă nemulţumirea faţă de această stare de fapt fără precedent în celelalte ţări membre UE prin demonstraţii de stradă şi chiar prin greva foamei. Pentru a pune ordine în sectorul tranzacţiilor cu terenuri, lăsate în prezent la latitudinea samsarilor, sprijiniţi în unele cazuri de administraţiile locale, este de salutat iniţiativa prim-ministrului Dacian Cioloş de a dispune iniţierea unui act juridic mai restrictiv în ceea ce priveşte înstrăinarea terenurilor agricole. Acest important act juridic va fi inspirat şi din legislaţia specifică în vigoare în celelalte ţări membre ale Uniunii Europene. Grupul de lucru pentru definitivarea acestui proiect legislativ va beneficia, de asemenea, de colaborarea unor asociaţii profesionale, a administraţiilor locale şi, nu în ultimul rând, de expertiza membrilor Comisiilor pentru Agricultură din Parlamentul României. Esenţial este ca acest important act juridic să intre în vigoare cât mai urgent, întrucât, potrivit unor statistici, au mai rămas neînstrăinate doar 60% din suprafaţa agricolă a ţării. Dacă legiuitorii trenează aprobarea acestei importante reglementări, acesta poate rămâne fără obiect, având în vedere ritmul alert cu care s-a înstrăinat fondul funciar şi silvic în ultimii 25 de ani. Potrivit opiniei specialiştilor, actul juridic sus-menţionat ar trebui promovat şi pus în aplicare simultan cu Legea cadastrului agricol. Pe fondul fenomenelor meteorologice excepţionale din perioada de vară, recoltarea păioaselor şi a rapiţei a fost îngreunată şi, pe suprafeţe apreciabile, compromisă. Seceta pedologică manifestată în perioada mai-iulie a afectat în proporţie de 40-70% şi culturile agricole înfiinţate în primăvară pe unele suprafeţe. Estimarea pierderilor de recolte cauzate de secetă, inundaţii şi piatră, numai la păioase, porumb şi floarea-soarelui, fructe şi legume, comparativ cu media realizată în perioada 2013-2015, se ridică la aproximativ 1,8% din PIB. Dacă aceste sume, cumulate cu fonduri europene, ar fi investite anual în domeniul îmbunătăţirilor funciare, în 4-5 ani ar fi realizate condiţiile tehnice de combatere a secetei şi de protecţie contra inundaţiilor a localităţilor şi culturilor agricole. Până atunci, pe de o parte, pierdem recolte şi bunuri, iar pe de altă parte, bugetul face eforturi pentru acordarea diverselor forme de sprijin financiar, iar forţa de muncă românească îşi caută norocul în patru zări în loc să fie utilizată pentru realizarea acestor investiţii vitale. Între timp, până ce se va decide asupra urgenţei realizării investiţiilor în domeniul îmbunătăţirilor funciare, titularul portofoliului Agriculturii, dl Achim Irimescu, însoţit de un grup de colaboratori, a efectuat o vizită în Republica Argentina, ţară care practică o agricultură deosebit de performantă. În acest sens, potrivit şi comunicatului MADR, partea română este interesată de transferul de know-how argentinian în diferite sectoare de cercetare, genetică, introducerea în cultură a unor soiuri de plante rezistente la secetă, dar şi pentru realizarea unor investiţii în ţara noastră cu aport argentinian în domeniul biocombustibililor, a realizării unor spaţii pentru depozitare cu temperatură controlată pentru legume-fructe şi pentru producerea de hrană concentrată pentru animale. Într-adevăr, această colaborare ar putea fi benefică pentru economia românească în măsura în care nu ar rămâne la stadiul de bune intenţii. Contrar, vom trăi doar nostalgia unei alte nerealizări, dar asezonată de această dată şi de nemuritoarea melodie „Don’t Cry for Me Argentina!“.

Simona MUNTEANU