Cateva constatari la cumpana anilor

_Pe fondul recesiunii economice mondiale, anul 2011 a reprezentat totuşi pentru producţia agricolă din ţara noastră apogeul realizărilor înregistrate în ultimii 20 de ani.

---

Producţiile deosebite obţinute în anul precedent la majoritatea culturilor vegetale reprezintă o meritată răsplată pentru străduinţa truditorilor ogoarelor. La aceste generoase recolte au mai contribuit atât condiţiile meteorologice deosebit de prielnice din anul 2011, cât şi aportul semnificativ al subvenţiilor şi alocaţiilor direcţionate în perioade optime.

Din păcate, toate aceste producţii de excepţie nu au condus în mod semnificativ la diminuarea preţului produselor agroalimentare de bază la consumator. Explicaţia acestui bizar şi nedorit fenomen s-ar putea regăsi în întortochiatele tranzacţii comerciale cu produse agroalimentare, care
în condiţiile funcţionării unei pieţe liberalizate se derulează, în unele cazuri, prin ocolirea unor reglementări legale, potrivit unor opinii permisive.

Poate s-ar impune în această situaţie ca autoritatea care acordă subvenţii, alocaţii sau alte facilităţi pentru sectorul agroalimentar să controleze atât modul de utilizare a acestora, cât şi legalitatea mecanismelor comerciale practicate de furnizori şi comercianţi.

Din fericire, sărbătorile creştine de Crăciun şi Anul Nou au mai atenuat necazurile şi îngrijorările cotidiene cu care se confruntă majoritatea românilor, în principal în ceea ce priveşte dinamica ascendentă a costurilor vieţii de zi cu zi. Dacă ne referim la acest an, agricultura va putea conta pe un buget aprobat de 14.977 de miliarde de lei, care reprezintă 2,54% din PIB, fiind însă mai scăzut cu 5,81% faţă de bugetul rectificat aferent anului precedent. Ministrul Finanţelor, dl Gheorghe Ialomiţianu, a dat însă asigurări că în acest an fermierii nu vor primi mai puţini bani, întrucât a fost schimbată doar ponderea alocărilor, în sensul că sumele primite de la CE vor fi mai mari decât cele din anul 2011, iar de la buget, alocările vor fi mai mici decât cele de anul trecut.

Să dea Dumnezeu să se întâmple după cum am fost asiguraţi, însă fermierii speră mai degrabă într-o rectificare bugetară pozitivă pentru agricultura acestui an. Mai mult de trei sferturi din activele băncilor din estul Europei, inclusiv cele din România, aparţin băncilor vest-europene, care recent au stabilit noi norme, mai restrictive, menite să-şi protejeze capitalul.

Se preconizează că obţinerea unor credite pentru agricultură va fi mai dificilă. Iată încă un argument care pledează în sprijinul necesităţii absorbţiei fondurilor europene pentru agricultură într-un procent cât mai ridicat. Aceasta dacă se doreşte ca agricultura României să devină competitivă, adică pentru a putea învârti angrenajul pe alocuri gripat al economiei naţionale. Şi pentru că traversăm o perioadă grea, complexă, plină de privaţiuni, de duşmănii şi eşecuri, în multe cazuri nu numai din vina noastră, trebuie să avem în vedere una dintre multiplele cugetări ale marelui patriot şi filozof Petre Ţuţea, care afirma cândva că noi, românii, „suntem o căruţă de ţărani care au ţinut în loc imperii pentru că au îngenunchiat în faţa lui Dumnezeu şi în nici un caz în faţa duşmanilor sau a vicisitudinii vremurilor.”
Să nu ne pierdem speranţa!

Simona MUNTEANU_