Cauze si efecte

"Iarna-i grea,
omătul mare,
Semne bune anul are!”

---

Aşa ar trebui să fie dacă am fi fost organizaţi să facem faţă fenomenelor meteorologice deosebit de severe care au afectat în luna februarie, cu precădere, 8 judeţe din sud-estul ţării. Contracararea stihiilor acestei ierni diferă de măsurile luate în iarna anului 1954, pentru că după 58 de ani avem pretenţia că România a cunoscut o evoluţie atât din punct de vedere tehnico-economic, cât şi administrativ. Cel puţin aşa ar fi normal, însă luând în considerare prin ce calvar au trecut locuitorii zonelor grav afectate, românii îşi pun în mod legitim cel puţin câteva întrebări, şi anume: când se investesc sume record în Europa pentru deszăpezire, de ce totuşi sute de localităţi rurale şi căile de acces aferente au rămas troienite şi izolate săptămâni la rând în această iarnă? E drept că miile de militari şi muncitori care au rezolvat, la ordin, în bună parte efectele viscolului din 1954 au devenit istorie, însă astăzi acţionăm cu utilaje de mare putere, cu echipe de voluntari şi cu lucrători ISU-SMURD care au luptat eroic cu nămeţii pentru salvarea vieţii bunicilor şi părinţilor noştri. În acest context, trebuie menţionat că o societate rămâne în memoria umanităţii şi după cum aceasta are grijă de copii, bătrâni şi bolnavi.

Ne întrebăm unde sunt perdelele forestiere de protecţie care puteau fi înfiinţate în baza Legii nr. 289/2002. Fără stocuri de carburanţi, materiale antiderapante, fără sancţionarea celor obligaţi contractual să asigure operativ circulaţia pe drumurile publice, care nu-şi fac treaba, şi fără mobilizarea forţelor valide ale satelor, vom tot număra victimele nevinovate după fiecare fenomen meteorologic mai deosebit. Abandonarea bunei tradiţii, când fiecare locuitor din zona rurală la început de iarnă îşi asigură stocuri de alimente, de lemne şi furaje, s-a dovedit şi în această iarnă în multe cazuri tragică, pentru că a fi dependent în plină iarnă de pâinea adusă la buticul sătesc este un risc major. Multe ar putea fi spuse pe această temă...

Şi cum un necaz nu vine niciodată singur peste mult încercatul popor român, volumul mare de zăpadă care se topeşte afectează suprafeţe însemnate de teren, dar şi numeroase localităţi rurale din zona sud-estică a ţării, cu precădere cele de pe valea Dunării. În acest caz, ar fi fost bine, de exemplu, dacă aveam canalele de irigaţii şi desecare decolmatate şi reabilitate, iar digurile de pe braţul Borcea, consolidate şi supraînălţate. O altă consecinţă nedorită a ninsorilor excesive este şi prăbuşirea unei mari părţi a serelor şi solariilor.

Astfel, de exemplu, culturile şi spaţiile protejate din bazinul legumicol Matca au fost integral distruse, iar din cele 90 ha ale serelor Popeşti-Leordeni, peste 60 au avut aceeaşi soartă. Efectul imediat al acestor pierderi se va regăsi, potrivit aprecierii specialiştilor, în majorarea preţului la legume proaspete cu peste 80%. Și pentru că, potrivit unei reglementări europene, începând cu data de 1 martie găinile noastre au scăpat de stres prin asigurarea unor cuşti cu confort sporit, preţul ouălor a luat-o razna, majorându-se peste noapte cu 80-90%. Dar oare consumatorul greu încercat în ultima perioadă de dinamica ascendentă a preţurilor la bunuri şi servicii ce garanţie are că aceste „ouă scumpe” provin de la GĂINI FERICITE?

Poate ne vor lămuri specialiştii în domeniu sau mai bine aceştia ar găsi modalităţi de a diminua aceste preţuri, spre fericirea tuturor românilor!

Simona MUNTEANU