Ce asteptari aveti de la noul ministru al Agriculturii, dl Stelian Fuia si ce probleme considerati ca ar trebui in mod prioritar rezolvate?

Dialog cu fermierii MARTIE 2012

Ştefan Poienaru, Adminstrator al SC Agrofam Holding, Localitatea Feteşti, judeţul Ialomiţa

„Am o serie de aşteptări de la noul ministru al Agriculturii, precum stabilirea unei poziţii mai ferme a României cu privire la reforma Politicii Agricole Comune. Ar trebui să ne apărăm interesele aşa cum face, de exemplu, Polonia, pentru că România este o ţară agricolă importantă, care ocupă totuşi locul 7 în Uniunea Europeană după ponderea suprafeţei agricole. Îmi doresc ca noua conducere a MADR să aibă o mai bună comunicare cu organizaţiile profesionale şi să reuşească să finalizeze proiectul privind înfiinţarea Camerelor Agricole. Totodată, sper să debirocratizeze procesul de absorbţie a fondurilor europene şi să înlesnească contactul cu structurile responsabile cu administrarea acestor fonduri, precum APDRP, APIA etc. În opinia mea, documentaţia pentru accesarea banilor europeni este încă prea stufoasă. O altă problemă pe care ministrul Agriculturii ar trebui s-o pună pe masa Guvernului este cea legată de reabilitarea sistemelor de irigaţii. În privinţa reducerii taxei pe valoarea adăugată la alimente, consider că este o măsură benefică, care ar trebui luată în considerare. Cu efect pozitiv ar fi aplicarea taxării inverse şi în sectorul de legume, aşa cum la ora actuală funcţionează la cereale. Cu privire la subvenţia pe suprafaţă acordată din bugetul naţional, nu-mi doresc decât să se găsească rezervele financiare necesare, să fie predictibilă, iar ce se promite sau se stabileşte la început de an să se şi respecte. Ministrului Agriculturii nu pot să-i urez decât un mandat cât mai lung şi să reuşească să formeze o echipă cu care să poată să implementeze proiecte şi să facă ordine la ADS.”

---

Dimitrie Muscă, Administrator Combinatul Agroindustrial Curtici, judeţul Arad

„În primul rând, ar trebui să se împiedice vânzarea terenurilor agricole către străini, să se apere acest patrimoniu, care este un bun moştenit de la strămoşi. Consider că există destui români care pot să lucreze pământul, dar din păcate puterea lor de cumpărare este mică. Deoarece străinii caută să cumpere terenuri agricole, preţul unui hectar a crescut de la 2.000 euro la o valoare cuprinsă între 3.600 şi 4.000 de euro. Consider că fărâmiţarea exploataţiilor agricole, care cu greu au fost constituite, va determina destule probleme în viitor. Prin fragmentarea terenurilor, activitatea din ferma agricolă este perturbată. Un alt lucru care mă îngrijorează este preţul motorinei, care urcă galopant. Sunt de părere că motorina folosită în agricultură trebuie să fie mai puternic subvenţionată. În alte state din Uniunea Europeană, fermierii primesc un sprijin mult mai consistent pe unitatea de suprafaţă şi la achiziţia de motorină. O problemă deosebită cu care mă confrunt sunt căprioarele care intră în culturile de grâu şi produc mari pagube. În zonă există peste 1.000 de căprioare şi, având în vedere că un animal consumă într-o zi aproximativ 4 kg de masă verde, vă puteţi da seama de nivelul acestor pierderi. Am ridicat această problemă Ministerului Agriculturii, iar răspunsul a fost acela că există la Ministerul Mediului şi Pădurilor un fond din care se pot acorda despăgubiri, însă noi vrem, în principal, să ne fie protejate culturile agricole. Am câţiva oameni care alungă aceste căprioare, dar suprafeţele cultivate sunt mari şi nu pot fi supravegheate permanent.”

---

Marin Nedu, Administrator al SC Miracom, localitatea Căzăneşti, judeţul Ialomiţa

„Aşteptăm măsuri legislative concrete de protejare a exploataţiilor vizavi de vânzarea terenurilor către străini. Exploataţiile agricole, care sunt deja bine structurate, ar trebui protejate, pentru că ne confruntăm chiar cu o invazie a cumpărătorilor străini care vor să achiziţioneze terenuri agricole comasate ce aparţin unei ferme agricole, lucru care duce la fragmentarea acestor societăţi. Din cauza acestei situaţii, până acum am piedut 10% din suprafaţa pe care o administrez. Se discută tot mai mult despre importanţa procesării materiei prime şi se pierde din vedere faptul că înstrăinăm pământul şi nu se iau măsuri concrete în această direcţie. În zonă, preţul practicat la cumpărarea unui hectar este cuprins între 1.500 şi 2.000 euro. În al doilea rând, consider că trebuie luate măsuri în vederea diminuării discrepanţei dintre nivelul de sprijin acordat fermierilor din vechile şi din noile state membre. Subvenţia la motorină, stabilită când preţul acesteia era de 3,5-4 lei/l, a rămas la acelaşi nivel, de 1 leu/l. Acum preţul unui litru de motorină este aproape 6 lei. Cum putem concura cu ceilalţi agricultori europeni, care probabil achiziţionează motorina la jumătate din preţul de la pompă? S-a văzut că sectorul agricultură este important, că îşi aduce aportul asupra PIB dacă este sprijinit şi dacă subvenţiile se dau la timp. Ţinând seama de condiţiile vitrege din această iarnă, sunt de părere că legumicultorii care au suferit pagube din cauza căderilor masive de zăpadă trebuie să fie despăgubiţi şi sprijiniţi, de asemenea şi agricultorii care au înregistrat pierderi la culturile de toamnă din cauza temperaturilor scăzute. Vrem mai puţine promisiuni şi mai multe fapte.”

---

Mircea Ciurea, administrator Cooperativa Agricolă Someş-Arieş

„Aşteptările fermierilor sunt multe. În acest moment sectorul vacilor de lapte este cel mai vitregit din zootehnia românească. În timp ce la porc, pasăre şi oaie efectivele sunt în continuă creştere, la bovine efectivele se tot micşorează. În 2008, primeam un sprijin pe cap de animal de 380 de lei, plus o subvenţie acordată pentru calitatea laptelui, de 0,3 lei/l. Aceste măsuri de sprijin au ajutat foarte mult crescătorii de animale. Acum, spijinul pe cap de animal este de 410 lei. Subvenţia pe anul trecut trebuia s-o primim până în data de 25 februarie. Suntem la jumătatea lunii martie şi până acum nu am primit acest sprijin. Mulţi fermieri au luat, în baza adeverinţei de la APIA, credite de la banci cu scadenţă la 25 februarie, iar acum sunt restaţieri. Din 2009, cuantumul sprijinului pentru fermieri s-a redus mult, preţul laptelui este mic, iar acest sector necesită cele mai multe investiţii, având în vedere că un animal intră în producţie abia la 3 ani. Aşteptăm ca actualul ministru să se lupte pentru bugetul agriculturii, iar măsurile de sprijin să fie îmbunătăţite substanţial. La ora actuală, piaţa laptelui este dominată de companiile internaţionale şi nu ştiu în ce măsură sunt ele interesate de dezvoltarea acestui sector. Din 2015 se vor elimina cotele de lapte şi ne este teamă că atunci piaţa va fi invadată de produse lactate venite din spaţiul intercomunitar. În aceste condiţii, Ministerul Agriculturii ar trebui să gândească strategii prin care să încurajeze producţia autohtonă, care să devină mai competitivă atât din punct de vedere calitativ, cât şi al preţului. Unul dintre motivele pentru care este greu să facem faţă concurenţei fermierilor europeni este cuantumul subvenţiei pe suprafaţă, care la noi este de 137 euro/hectar, iar în spaţiul comunitar este de 400 euro/ha. Fiscalitatea mare duce la decapitalizarea fermierilor şi toate se răsfrâng negativ asupra costurilor de producţie. O altă problemă pe care ministrul Agriculturii ar trebui s-o rezolve este subvenţia la motorină, care în condiţiile actuale este mult prea mică. Acesta trebuie să găsească soluţii pentru a rezolva problemele cu care ne confruntăm şi să vină cu fondurile necesare. Subvenţia pe suprafaţă susţinută de la bugetul de stat trebuia să fie de 73 euro/ha, însă ea a scăzut la 36 euro/ha, pe motiv că nu sunt bani la buget.”

Ana MUSTĂŢEA