Ce culturi agricole ati semanat in toamna, care este starea lor si ce planuri aveti in 2013?21/1/2013 Dialog cu fermierii IANUARIE 2013 Iulian Necula, administrator SC Pastil SRL, localitatea Ulmeni, judeţul Buzău „În toamnă am înfiinţat doar cultura de grâu, pe o suprafaţă de 70 de hectare, iar la cea de rapiţă am renunţat, pentru că riscul de a nu rezista peste iarnă este foarte mare. Ultima oară când am avut rapiţă în asolament a fost în urmă cu 3 ani şi nici atunci nu am obţinut producţii. Am renunţat la această cultură pentru că în zonă avem terenuri sărăcăcioase, care necesită aplicarea unor cantităţi mai mari de îngrăşăminte chimice, dar şi din cauza sensibilităţii culturii la temperaturile scăzute din timpul iernii şi la îngheţ. Cultura de grâu este promiţătoare, nu a fost afectată de condiţiile climatice de până acum. În ultimii 2 ani, la grâu am folosit soiul Glosa, iar în trecut am cultivat şi alte varietăţi româneşti, cum ar fi Dropia, dar şi străine, de exemplu soiul unguresc Serena. Producţia de grâu obţinută anul trecut, având în vedere condiţiile climatice nefavorabile, a fost una mică, de 2,5 tone/ha. În acest an avem speranţe mai mari, dar cum spune agricultorul, până nu vezi recolta în hambare, nu eşti sigur de nimic. Noi suntem încrezători. Zăpada care a căzut până acum a asigurat necesarul de apă în sol, a nins liniştit şi nu au fost vijelii care să afecteze cultura. Din punct de vedere climatic, următoarea provocare ar fi lipsa umidităţii în sol din timpul semănatului culturilor prăşitoare. Problema din agricultură este că nu dispunem de sisteme de irigaţii, iar să realizezi din surse proprii o asemenea investiţie este foarte costisitor şi nu ne permitem. În primăvară, intenţionez să cultiv porumb şi floarea-soarelui pe o suprafaţă de 120 de hectare. Pentru a-mi uşura munca în fermă, de curând am achiziţionat o semănătoare pentru prăşitoare pe 8 rânduri, marca Gaspardo. Voi lucra cu această maşină pentru întâia oară în primăvară şi sunt sigur că voi face economii la seminţe şi combustibil. De asemenea, voi avea posibilitatea să fertilizez o dată cu semănatul, pentru că maşina dispune de buncăr de îngrăşăminte chimice. Până acum, la înfiinţarea culturilor prăşitoare am folosit semănătoarea românească SP - 6. Tot în această perioadă, am achiziţionat şi un tractor de putere mai mare, 115 CP, pentru că aveam unul de 95 CP, pentru a putea trage semănătoarea Gaspardo. Utilajele şi maşinile agricole din parcul tehnic le-am cumpărat cu bani proprii, am încercat să accesez fonduri europene, am depus un proiect, dar, din păcate, nu a fost aprobat.” Costache Vasile, administrator Agromixt Buciumeni SA, localitatea Budeşti, sat Buciumeni, judeţul Călăraşi „La ora actuală, suprafaţa agricolă a societăţii este ocupată cu grâu - 1.400 de hectare, orz - 1.800 de hectare şi rapiţă - circa 800 de hectare. În câmp, culturile agricole se prezintă bine, au intrat în iarnă în stadiu optim de dezvoltare. Şi loturile semincere de grâu şi orz sunt promiţătoare. Mai avem nevoie de zăpadă pentru a reduce deficitul de apă din sol, dar iarna încă nu s-a terminat. 2012 a fost un an bun, cu toate că recoltele au fost mai mici faţă de cele obţinute în mod obişnuit. La grâu, de exemplu, am realizat o cantitate de 2,5 tone/ha, iar la rapiţă, am înregistrat o producţie de 2 tone/ha. Anul trecut, preţurile bune obţinute la valorificarea producţiei ne-au salvat. În primăvară, intenţionez să semăn o suprafaţă mai mare cu floarea-soarelui şi mai mică cu porumb. Aşteptăm să primim subvenţia pe suprafaţă, pentru că nu a venit până acum şi avem mare nevoie de bani. Anul acesta nu intenţionez să mai fac investiţii sau să achiziţionez tehnică agricolă deoarece dispun de toate utilajele şi maşinile agricole necesare. Cea mai recentă investiţie a constat în achiziţia unei maşini de erbicidat autopropulsată cu lăţime mare de lucru, prevăzută cu sistem de ghidare prin satelit. Această maşină m-a ajutat foarte mult în activitatea de protecţie a culturilor agricole.” Fănel Peţanca, administrator SC Transrapid, localitatea Găujani, sat Pietrişu, judeţul Giurgiu „Comparativ cu anul trecut, când culturile de păioase nici nu răsăriseră când a venit iarna, de această dată plantele de grâu şi rapiţă s-au dezvoltat optim pentru a putea trece de anotimpul rece. Sperăm să nu avem probleme, cu toate că iarna este abia la jumătate. Având în vedere seceta înregistrată în toamnă, consider că nu a nins suficient şi solul încă înregistrează deficit de apă. În decembrie au fost ploi şi zăpadă, dar în ianuarie, până la această dată, a nins puţin. Cultura de grâu este înfiinţată pe o suprafaţă de 400 ha şi soiurile pe care le folosesc sunt, în principal, cele româneşti, precum Boema, Glosa şi de 2 ani utilizez şi Alex. Sunt soiuri bune, care dau producţii satisfăcătoare şi de calitate. Dacă respecţi tehnologia şi ai noroc de condiţii climatice favorabile, este imposibil să nu faci producţii bune. Anul trecut, pentru că a fost unul dificil, la grâu am realizat 4 tone/ha. Rapiţa este semănată pe 140 de hectare, am folosit hibrizi de la Monsanto, respectiv Hexagon şi Executive, precum şi de la compania Pioneer. Întotdeauna am ales hibrizi performanţi, chiar dacă sămânţa este mai scumpă. Fac parte dintr-o cooperativă denumită Vlaşca 2008, care are 50 de membri şi o suprafaţă agricolă totală de circa 30.000 ha, şi inputurile le cumpărăm la comun, pentru a putea obţine preţuri avantajoase. Pentru campania însămânţărilor de primăvară vroiam să aleg anumiţi hibrizi care ştiu că sunt mai productivi, însă se pare că pe piaţă există o criză de seminţe. Stocurile s-au epuizat sau nu sunt suficiente, iar companiile aşteaptă recolta din America de Sud. Aşadar, anul acesta probabil comanda o să vină în luna aprilie, în condiţiile în care anul trecut pe 10 aprilie terminam semănatul. Cultura de porumb va fi înfiinţată pe 250 ha, iar restul suprafeţei o să fie cultivată cu floarea-soarelui. În privinţa tehnicii agricole performante, noi întotdeauna suntem interesaţi. Vrem să ne eficientizăm activitatea, să fim mai productivi, să reducem cheltuielile şi să lucrăm suprafeţe mari şi bine. În primă fază, m-ar interesa achiziţia unui tractor de capacitate mare, de 320 CP, pe care să-l folosesc la operaţii grele, cum ar fi la arat şi pregătirea solului. La acest tractor voi avea nevoie de un disc şi de un plug. Le voi cumpăra cu surse proprii, prin leasing. Până acum nu am accesat fonduri europene pentru că mă descurajează condiţiile impuse şi observ că prioritate au cei cu vârste de până la 40 de ani. Avem în cooperativă câţiva membri care au încercat să acceseze bani europeni, dar fără succes. O experienţă neplăcută am avut cu Programul Fermierul, pentru că statul trebuia să îmi restituie o parte din suma investită, de circa 10 mii de euro, lucru pe care nu l-a mai făcut. Am discutat despre această problemă cu ministrul Agriculturii de la acea vreme, dl Ilie Sârbu, dar nu a rezolvat nimic. Începem noul an agricol cu speranţă şi facem tot ce ne stă în putinţă să respectăm tehnologia, dar împotriva naturii nu putem lupta. Nu mai avem sisteme de irigaţii, pentru că le-am distrus în totalitate, iar acum se distrug până şi stâlpii cu cabluri electrice, să se fure fierul. Am vrut să realizez o investiţie în sisteme de irigaţii, să cumpăr motopompe, pentru că Dunărea este aproape şi am canal la 200 de metri, însă nu am primit autorizaţie.” Alexei Lefter, administrator Agromara SRL, judeţul Buzău „Administrez o suprafaţă agricolă de 400 de hectare, iar culturile înfiinţate în toamnă sunt orzul - 50 ha, rapiţa - 20 ha şi grâul - 130 ha. Acestea se prezintă bine, sunt într-un stadiu optim de dezvoltare, numai că pe o suprafaţă de circa 5 hectare cultura de rapiţă nu a răsărit, pentru că în toamnă nu au căzut suficiente precipitaţii. La grâu, folosesc soiurile Boema şi Glosa, iar la rapiţă, Rustica. În primăvară, pe 200 de hectare voi semăna porumb şi floarea-soarelui de la firma Pioneer. Anul agricol 2012 a fost unul bun, deoarece preţurile de valorificare au fost mari, porumbul a fost cultura cea mai rentabilă. Grâul ne-a asigurat anul trecut producţii mici, de 2,2 tone/ha. Pentru 2013, un plan pe care vreau să-l demarez constă în realizarea unor sisteme de irigaţii. Am depus un proiect finanţat din fonduri europene, în valoare de 700.000 de euro, pentru realizarea acestei investiţii şi, dacă va fi aprobat, cu acest sistem voi putea iriga o suprafaţă de 200 de hectare. Cu bani europeni am reuşit, în urmă cu 6 ani, să modernizez parcul de maşini şi utilaje agricole şi în curând voi construi o fermă de pui. Cea din urmă investiţie s-a ridicat la suma de 1,3 milioane de euro. Activitatea avicolă vine în completarea celei agricole, pentru că furajele necesare pentru hrana păsărilor le asigur din producţia proprie. Dispun şi de spaţii de depozitare a producţiei agricole, cu o capacitate totală de 2.000 de tone. Mai precis, am 4 celule a 500 de tone fiecare.” Ana MUSTĂŢEA
0 Comments
Your comment will be posted after it is approved.
Leave a Reply. |
|