Ce model de piaţă şi ce strategie propun autorităţile pentru sectorul legume-fructe

1/3/2021

Una dintre conferinţele online care s-a adresat tuturor celor ce au legătură cu sectorul de legume-fructe a avut loc luna aceasta, fiind găzduită de Virtual agro. Cu o agendă cuprinzătoare, vorbitorii au fost din mai multe domenii: producători şi reprezentanţi ai acestora, exemple din alte state UE, precum şi o intervenţie a reprezentatntului COPA-COGECA pe acest sector, alături de furnizori de inputuri (Corteva, SystecAgripack), precum şi ultima verigă - supermarketul.

Banii trebuie daţi doar pentru performanţă, altfel îi irosim

Dezordinea şi lipsa de informaţii reale din piaţă, lipsa controalelor atât la graniţă, cât şi în interior, lipsa organizării, a capacităţilor de depozitare, finanţarea şi modul cum sunt folosiţi banii pe lanţ etc. au fost o parte dintre subiecte. „Vrem să schimbăm paradigma“, a spus Aurel Simion, secretar de stat MADR, „să orientăm producţia agricolă către piaţă, vrem să creăm facilităţi şi să conştientizăm producătorul român astfel încât să producă pentru piaţă, să producă legume standardizate, calibrate, aşa cum se cere.

Ne-am gândit şi analizăm ce putem face. Am identificat că una dintre verigile slabe este capacitatea de depozitare“, a anunţat frumoasele intenţii reprezentantul ministerului. El a explicat că ministerul are în plan opt centre regionale, dintre care două la graniţa de est pentru a putea prelua produse dinspre Republica Moldova şi două la graniţa vestică (având în gând exportul). Depozitele vor fi construite de stat şi date în administrarea formelor asociative. Un depozit va cuprinde toate categoriile de alimente (legume, fructe, carne, lactate). „Sumele din PNRR (din care 37% pentru mediu şi 20% pentru digitalizare) sunt mari, dar eu le văd funcţionabile doar în întregul lor“, a spus Simion. Probabil producătorii ar fi vrut date mai concrete despre sumele la care să se aştepte sau ce măsuri se vor finanţa, din ce bani se vor construi acele depozite, cum vor fi împărţiţi banii, cum se va stimula producţia în spaţii protejate sau cum va creşte suprafaţa pomicolă şi dacă se ia în calcul vreun program pentru pepiniere etc. Secretarul de stat a mai adus în discuţie şi tema risipei alimentare şi cum vor autorităţile să conştienteze populaţia prin intermediul unor clipuri publicitare ce vor fi difuzate la tv.

În replică, preşedintele OIPA Legume Fructe, Aurel Tănase, a atras atenţia, din nou, asupra scăderii dramatice a suprafeţelor de legume în câmp (cu investiţii şi riscuri mari, producţie ce ar trebui să aprovizioneze procesarea, sector care însă importă foarte mult). Referitor la finanţarea producţiei în spaţii protejate, el a spus că aceste proiecte nu trebuie limitate „pentru că este o prostie să faci multe şi mici, se pierd bani care nu prea se mai regăsesc apoi în piaţă. Toţi neaveniţii din teren (care nu au nimic în spate) reprezintă nişte interese care nu fac altceva decât să risipească sprijinul financiar unde nu trebuie. Trebuie să fim hotărâţi şi să insistăm pe performanţă“, a subliniat preşedintele OIPA, adăugând şi necestitatea profesionalizării producătorilor, a garanţiei sanitare a produselor.

„Aş vrea să se înţeleagă: nu comentăm nivelul banilor de care dispunem. Ăştia sunt, trebuie împărţiţi cât mai judicios. Altfel aruncăm banii către cei care nu sunt prezenţi în piaţă, nu au raport cu bugetul statului, nu se dezvoltă. Am vrea ca atunci când se întocmesc actele normative pentru sector să fim prezenţi atât la elaborarea lor, cât şi la semnarea unui document la fiecare final de act normativ. Pentru că la final de anul trecut, prin intermediul unor reprezentanţi care nu au făcut altceva decât să fie împotriva fermierilor, au fost date nişte restricţii destul de nelalocul lor“, a ţinut să precizeze încă o dată Aurel Tănase.

Piaţa de gros din Paris, cea mai mare din lume, model pentru noi?

Se pare că anul trecut, una dintre vizitele de lucru ale secretarului de stat Aurel Simion a fost în Franţa, la piaţa de gros Rungis, cea mai mare piaţă de gros de produse proaspete din lume, care deserveşte Parisul şi împrejurimile. Despre cum se desfăşoară activitatea în acest oraş-piaţă a vorbit Erwan Gambert, manager proiect internaţional, responsabil de promovare şi dezvoltare. Compania care administrează piaţa este Semmaris, creată în 1964. Semmaris este o companie public-privată, iar acţionari sunt guvernul francez, banca Credit Agricole, operatori din piaţă, Primăria Paris. Pe teritoriul ţării sunt răspândite alte 25 de pieţe care fac parte dintr-o reţea.

Pe lângă aceasta, a fost creată şi o reţea care să facă legătura între fermieri şi consumatori. Rungis se întinde pe 234 de hectare, spaţiu pe care 1.200 de angrosişti lucrează zilnic, alături de câţiva fermieri care vin să-şi vândă marfa. Piaţa este structurată pe şapte sectoare: Carne (75 de companii), Produse generale lactate (124 de companii), Alimente şi legume (354 de companii), Flori (100 de companii), Peşte (40 de companii), plus alte 493 de companii din restaurante, companii de logistică, firme care procesesză alimente, care vând accesorii pentru acest sector. „Practic, este un ecosistem în care orice profesionist din domeniu poate găsi orice, chiar şi cabinete medicale, birouri administrative (poliţie, Ministerul Agriculturii), poştă, bănci etc. Este un spaţiu B to B (business to business), nu o piaţă B to C (business - client). Rolul este de a prelua produsele de la furnizori şi de a le vinde restaurantelor, magazinelor şi altor companii din domeniul alimentar, supermarketuri, cantine, şcoli, spitale etc.

Pentru ca toţi aceşti operatori să fie mulţumiţi, trebuie să le oferi mai mult decât vânzare, adică servicii de logistică, procesare, depozitare, un spaţiu curat, spaţii de instruire şi întâlniri, staţii de gaz şi electrice. Este un „one stop shop“, a descris managerul piaţa. Cifra de afaceri totală a angrosiştilor este de aproximativ 10 mld./euro/an (din care 6,87 mld. din vânzări, restul din alte activităţi). Ca volum - 3 milioane de tone de alimente proaspete (inclusiv carne, lactate) tranzitează piaţa anual. Veniturile sunt de 120 de milioane de euro din: servicii de leasing a spaţiului din interior (aproape 1.000.000 mp de depozite, chioşcuri etc.), venituri din tranzitul autovehiculelor (18.000 de camioane/zi). Banii sunt folosiţi pentru întreţinere şi promovare. Semmaris mai gestionează şi o doua mare piaţă de gros în sudul Franţei, pe o suprafaţă de 14 ha, unde îşi desfăşoară activitatea 147 de companii, cu circa 400 de milioane cifră de afaceri. Diferenţa între Rungis Paris şi alte zone este că în capitală nu se obţin produse proaspete (legume fructe în special), dar sunt circa 80 de fermieri care vin să vândă aici, în timp ce în Toulouse, de exemplu, sunt mult mai mulţi (300) datorită specificităţii zonei. Semmaris a replicat astfel de proiecte sau a oferit consultanţă pentru construcţia de pieţe de gros, adaptate necesităţilor specifice zonei respective, şi în alte state din Europa, Africa, Asia sau America de Sud, circa 70 la număr.

Roxana DRĂGHICI

0 Comments

articole

Ce model de piaţă şi ce strategie propun autorităţile pentru sectorul legume-fructe

Leave a Reply.

NEWSLETTER

SERVICII

PARTENERI

CONTACT