Ce parere aveti despre calitatea si cantitatea productiilor obtinute la culturile paioase in acest an?

Dialog cu fermierii IULIE 2010

Viorel Cârjan, administrator SC Agriprod SRL, localitatea Vânători, județul Galați, S = 1.000 ha

„În cadrul exploatației, am cultivat pe o suprafață de 100 ha rapiță, orzul ocupă 200 ha, iar grâul deține 300 ha. La începutul lunii iulie, am reușit să finalizez recoltarea la rapiță, iar la orz recoltasem la acea dată doar jumătate din suprafața semănată. Este o campanie de recoltat foarte dificilă, care, din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile, se va prelungi până în august. Pierderile cantitative înregistrate la rapiță se situează la circa 40%, din cauza scuturării plantelor. Am recoltat și noaptea, pentru a vedea producția în hambar. Ploile au afectat și calitatea culturii de rapiță, care la maturitate ajunsese la o umiditate de 13 până la 15%. La recoltare am reușit să respect indicele de corpuri străine de 3%, însă parametrii de umiditate recomandați nu i-am putut atinge, din cauza precipitațiilor. Ploile reveneau la un interval de 2-3 zile. Producția estimată era de 2,5-3 tone/ha, iar la recoltare am ajuns la o cantitate de doar 1.200 kg/ha. În ciuda acestor pierderi calitative, dar mai ales cantitative, am reușit să vindem producția de rapiță la un preț bun, de 1,1 lei/kg, ne-am acoperit cheltuielile de producție și am înregistrat un profit de 10-15%. Rapița rămâne astfel cea mai rentabilă cultură. La cultura orzului, cele mai mari pierderi sunt calitative, deoarece nu mai prezintă uniformitate și umiditatea producției este foarte ridicată. Din cauza umidității, combina nu recoltează eficient, iar pierderile pe care le estimăm la această cultură sunt în proporție de 50%. O altă problemă este prețul mic de valorificare, de 0,31 lei/kg, dar noi sperăm să pornească de la cel puțin 0,34 lei/kg. Nici până la această dată (8 iulie) nu am intrat să recoltez grâul. Deprecierea calității la această cultură este foarte mare, grâul a încolțit în spic și paiul este înnegrit. Nu știm ce producții vom obține. Pe teren băltește apa și nu putem intra cu combinele la recoltat. În privința prețului de valorificare la grâu, sper să fie de cel puțin 0,35 lei/kg. Toată producția obținută la culturile păioase o valorific la firmele care mi-au furnizat inputuri. Nu voi înmagazina producția, pentru că nu am un depozit modern și îmi este teamă ca pe timpul stocării să nu se deprecieze. Culturile prășitoare arată foarte bine și ne punem baza ca măcar prin producțiile obținute la acestea să compensăm pierderile înregistrate.”

---

Constantin Grigore, administrator SC Agroserv Grig SRL, localitatea Măicănești, județul Vrancea, S = 850 ha

„Am înființat cultura de rapiță pe o suprafață de 276 de hectare. Înainte de ploi, estimam o producție de 3.100 kg/ha, însă când am început recoltarea am obținut, în medie, doar 1.700 kg/ha, din cauza faptului că silicvele s-au scuturat. Am înregistrat pierderi destul de mari. Producția am valorificat-o la un preț de 1,1 lei/kg. Am terminat de recoltat grâul la jumătatea junii iulie, iar producția obținută a fost de 3.200 kg/ha. Soiul pe care l-am cultivat este Dropia, s-a comportat foarte bine, boabele nu au încolțit în spic. Cultiv de mulți ani acest soi, pe care îl procur de la Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare Agricolă din Brăila. La prețul actual de valorificare, de 0,4 lei/kg, nu sunt dispus să vând recolta de grâu. Mai mult, dețin spații moderne de depozitare, cu o capacitate de 2.000 de tone, și toată producția de grâu o voi înmagazina.”

---

PF Ion Dedu, localitatea Poșta Câlnău, județul Buzău, S = 1.320 ha

„Pe suprafața pe care o administrez, cultura rapiței ocupă 50 de hectare. Inițial, aceasta a fost înființată  pe 100 ha, însă din cauza faptului că am întârziat cu semănatul, plantele nu au intrat pregătite în iarnă.  Am terminat cu recoltarea la această cultură în jurul datei de 5 iulie, iar producția medie obținută a fost de 2.400 kg/ha.

Calitatea a avut de suferit din cauza gradului ridicat de îmburuienare a culturii. Corpurile străine din producție au fost, din păcate, într-un procent destul de ridicat, de 5%. Spre deosebire de alți agricultori care au înregistrat pierderi din cauza scuturării rapiței, pot să spun că hibrizii pe care i-am ales în cultură au prezentat o rezistență foarte bună din acest punct de vedere. Firma cu care am colaborat este SumiAgro. În privința valorificării, producția de rapiță am vândut-o la un preț de 1,06 lei/kg.

O altă cultură de păioase pe care am înființat-o este orzul de toamnă, care ocupă o suprafață de 80 de hectare. În medie, producția obținută la această cultură a fost de 4.300 kg/ha. Calitatea a fost bună și am avut o proporție mai mică de 2% de corpuri străine în recoltă. Prețul de valorificare este de 0,32 lei/kg, dar în condițiile în care cantitatea obținută a fost de 4 tone, cultura a rămas rentabilă.

Cultura grâului ocupă în cadrul exploatație 225 de hectare, iar campania de recoltare o încep abia acum (9 iulie). Din fericire, cultura se prezintă bine în câmp, boabele nu au încolțit în spic, deoarece am cultivat soiul Boema, care în condițiile climatice din acest an s-a comportat foarte bine. Din ce am observat, soiurile Flamura sau Dropia cultivate în alte exploatații au înregistrat pierderi de cel puțin 10%.

Prețul de valorificare care se vehiculează la grâu este de aproximativ 0,4 lei/kg. Am observat că marii depozitari de cereale, precum Agricover, stochează în cantități semnificative producția de grâu, pentru a o vinde mai târziu, când prețul pe piață va fi mai ridicat. Intenționez să depozitez și eu 400 de tone.”

---

Daniel Ciobanu, administrator SC Prodagras SRL, localitatea Dămienești, județul Bacău, S = 300 ha

„Până la această dată, jumătatea lunii iulie, nu am reușit să intrăm la recoltare nici la rapiță, nici la grâu. Suprafața ocupată cu aceste culturi este de 120 de hectare. Din suprafața totală pe care o administrez, circa 10% este inundată. Suntem foarte bulversați, pentru că nu știm ce o să facem, în condițiile în care nici prognoza meteorological pentru următoarele zile nu este îmbucurătoare. Rapița s-a scuturat în proporție de 20-30% din cauza ploilor însoțite de vânt. În privința grâului, până când nu vom recolta, nu vom ști care este nivelul calitativ. Oricând pot apărea boli, fenomene de încolțire a bobului în spic din cauza umidității. Soiul pe care l-am cultivat are o rezistență mai mare la încolțire, însă predispuse sunt soiurile care au un conținut mai ridicat de gluten. Zilele trecute, o vijelie puternică a distrus loturile de hibridare la porumb în proporție de 60%. Floarea-soarelui este culcată din cauza ploilor. În județul Bacău, 10% din suprafața agricolă este afectată de fenomenele climatice nefavorabile din ultima vreme, ploi abudente, inundații și vânt. După atâtea probleme, am auzit că unele firme de asigurări anulează polițele de asigurare pe motiv că s-a depășit perioada optimă de recoltare. O altă problemă este aceea că Ministerul Agriculturii ne-a trimis acum un proiect la Legea 381 privind acordarea despăgubirilor în caz de calamități naturale în agricultură, însă fermierii nici nu au fost consultați. Chiar și în lege 1există anumiți termeni ambigui, care mai mult încurcă decât să rezolve lucrurile.”

Ana MUSTĂȚEA

---

revista, agricultura, vegetal, cereale paioase, productie, calitatea recoltei, fermieri