Ce productii si ce preturi ati obtinut la culturile de toamna si cum se prezinta in camp cele de primavara?

Dialog cu fermierii AUGUST 2011

---

II Mina Ion Nelu, localitatea Pietroşani,
judeţul Teleorman
„Suprafaţa pe care o administrez este de 650 ha, iar campania de recoltat la culturile de toamnă, respectiv grâu, orz şi rapiţă, s-a încheiat destul de bine. La rapiţă însă, din cauza condiţiilor climatice nefavorabile din toamnă, am diminuat suprafaţa până la 40 ha, deşi iniţial vroiam să cultiv 120 de hectare. La grâu că am obţinut o producţie mai bună de pe solele unde plantele premergătoare au fost floarea-soarelui şi porumb, şi o recoltă mai mică acolo unde a fost grâu. În medie, producţia obţinută la cultura de grâu din acest an a fost de 4.000 kg/ha, iar preţul de valorificare a fost unul mic, de 0,65-0,68 lei/kg, însă am vândut doar 20% din producţie, pentru că restul am  stocat-o. Am spaţii de depozitare care sunt modernizate, iar capacitatea lor este de 2.000 de tone. Orzul a ocupat în cadrul asolamentului o suprafaţă de 70 de hectare, iar producţia obţinută a fost de aproximativ 4.300 kg/ha. Culturile de primăvară, respectiv porumbul şi floarea-soarelui, arată bine. La porumb am folosit un hibrid mai timpuriu, la care ştiuletele începe deja să se usuce şi cred că în perioada 20-25 august voi începe să recoltez. Probleme în vegetaţie am cu îmburuienarea cu costrei, pe care nu reuşesc să-l distrug în totalitate. An de an erbicidez, însă seminţele vin şi de pe solele învecinate, care nu sunt cultivate. Problemele generale cu care ne confruntăm sunt lipsa sistemelor de irigat, care nu cred că o să fie prea curând rezolvată, şi accesul greoi la fondurile europene. Am încercat de două ori să accesez aceste fonduri, întocmirea proiectelor, consultanţa m-au costat aproximativ 100 de milioane de lei vechi, dar nici unul nu a fost declarat eligibil. Am obţinut un punctaj mai mic probabil şi din cauza vârstei mai înaintate. În orice caz, modernizarea gamei de maşini şi utilaje agricole trebuia s-o fac şi am fost nevoit să iau în calcul leasingul, care nu este soluţia cea mai bună. O altă problemă care trebuie rezolvată este comasarea terenurilor. Guvernul ar trebui să aibă un program care să încurajeze comasarea, să subvenţioneze costul cărţilor funciare.”

---

Daniel Naidin, administrator al SC Agro Dăneasa SA, localitatea Dăneasa, judeţul Olt
„Societatea administrează o suprafaţă agricolă de 1.600 de hectare, ocupate cu următoarele plante: grâu, rapiţă, orz, floarea-soarelui şi porumb. În acest an, la culturile de toamnă am obţinut producţii şi preţuri de valorificare bune. La rapiţă am folosit hibridul Triangle, de la firma KWS, care a realizat o producţie de 3.000 kg/ha. Preţul de valorificare a fost de 1,85 lei/kg. În toamnă, rapiţa a răsărit mai târziu şi a intrat în iarnă într-o fază mai mică de dezvoltare, având 4 frunze. Din fericire, cultura nu a fost grav afectată deoarece a fost protejată de un strat de zăpadă. La cultura de grâu, soiul Apache de la Limagrain a dat o producţie de 6.500 kg/ha, pe care am valorificat-o la preţul de 0,65 lei/kg. Producţia de grâu nu am vândut-o în totalitate, ci am păstrat-o şi în siloz. Grâul a fost de o calitate excepţională, panificabil. Cheltuielile de producţie la această cultură s-au ridicat la circa 2.500 lei/ha. Anul acesta, din cauza umidităţii, bolile foliare au fost ceva mai frecvente. Pentru a le combate, am aplicat două tratamente, cu fungicidele Alert şi Acanto Plus, produse de către firma DuPont. Producţia obţinută la orz, cu soiul Dana, a fost de 6.300 kg/ha. Culturile de toamnă s-au dezvoltat bine şi promit producţii bune la recoltare. La porumb, folosesc hibridul Florencia, de la firma Pioneer, iar la floarea-soarelui am seminţe de la companiile Syngenta, Limagrain (5663) şi Euralis (Florimis). O problemă cu care ne confruntăm este costul mare al motorinei. Pe unitatea de suprafaţă, cantitatea de motorină de care avem nevoie este de 80-90 de litri. Avem un parc tehnic bine dotat, am luat majoritatea maşinilor şi utilajelor agricole prin leasing, însă am dori să mai achiziţionăm două combine. Pe viitor, vrem să construim spaţii moderne de depozitare. Din păcate, nu am reuşit nici până acum să ne capitalizăm şi să nu mai folosim plata la recoltare.”

---

Constantin Bărbulescu, inginer agronom al Slorom SRL, localitatea Drăghiceni, judeţul Olt
„Societatea lucrează 1.600 ha, iar plantele cultivate sunt grâul, rapiţa şi floareasoarelui. Porumb nu prea cultivăm, deoarece avem probleme cu furturile. În acest an, cultura de grâu a ocupat o suprafaţă de 800 de hectare şi soiurile pe care le-am cultivat au fost Capo, Stefanos, Renan şi Dropia. Producţia medie obţinută pe unitatea de suprafaţă a fost de 5.000 kg/ha, iar preţul grâului obţinut la valorificare a fost de 0,65 lei/kg. Probleme în vegetaţie am văzut la soiul Renan, care a fost mai sensibil la atacul bolilor foliare, căruia a trebuit să-i aplicăm două tratamente cu fungicide specifice. La cultura de rapiţă, din cauza faptului că am întârziat semănatul, efectuându-l undeva în jurul datei de 3 octombrie, am obţinut o producţie de doar 1.400 kg/ha. Preţul de vânzare la rapiţă a fost de 1,75 lei/kg. Floarea-soarelui se prezintă bine în lan, însă la recoltare o vom vedea adevăratele rezultate. Suprafaţa cultivată este de 600 ha, iar hibrizii pe care îi cultivăm provin de la firmele Limagrain (circa 100 ha), Pioneer, Syngenta, Quality Crops şi Caussade. Dispunem de un parc tehnic bine dotat, mai ales că am implementat un proiect de modernizare finanţat din fonduri europene, în valoare de 740 mii de euro, şi care a presupus achiziţia de tehnică performantă. Anul viitor, avem în vedere realizarea unor spaţii de depozitare.”

---

IF Pîrlogea Stelian, comuna Vlădila,
judeţul Olt
„Lucrez o suprafaţă agicolă de 120 de hectare, iar structura culturilor practicată cuprinde: grâu (45 ha), rapiţă (54 ha), floareasoarelui (15 ha) şi porumb. La grâu, folosesc soiul austriac Capo, care a realizat o producţie cuprinsă între 3.500 şi 4.500 kg/ha. Preţul de valorificare obţinut a fost de 0,62 lei/kg. La cultura de rapiţă folosesc hibrizi de la KWS, în mare parte, şi de la Pioneer. De pe unele sole am obţinut o producţie mai mare, de pe altele mai mică, însă media se situează undeva la 1.500 kg/ha. Problema a fost aceea că
nu a răsărit bine în toamnă şi a intrat nepregătită în iarnă. Preţul obţinut pentru kilogramul de rapiţă a fost de 1,67 lei. Culturile de primăvară se prezintă bine în câmp, la floarea-soarelui folosesc un hibrid de la firma KWS, iar la porumb, din cauza faptului că am o suprafaţă mică, am cultivat hibridul românesc Olt. Ca planuri de viitor, dorim să realizăm un proiect pentru accesarea fondurilor europene pentru achiziţia de utilaje. Vrem să cumpărăm un tractor performant, de 150-160 CP, o combină, deoarece acum avem una second-hand, şi utilaje performante.”

---

II Soisun Vasile, localitatea Pietroşani, judeţul Teleorman
„Exploatez o suprafaţă agricolă de 450 ha, iar plantele pe care le cultiv sunt rapiţa, grâul, orzul, floarea-soarelui şi porumbul. În acest an, cultura de grâu a ocupat 170 de hectare. Producţia obţinută a fost de 4.000 kg/ha, soiul cultivat a fost unul românesc - Boema, iar preţul pe care l-am obţinut la valorificare a fost de 0,7 lei/kg. Cea mai mare parte din producţia de grâu am vândut-o imediat după recoltare, iar partea rămasă o folosesc pentru sămânţă şi arendă. La această cultură, probleme în vegetaţie nu am avut.
În privinţa rapiţei, care din cauza lipsei apei după semănat a răsărit cu întârziere şi a intrat în iarnă nepregătită, în faza de doar 2 frunze, producţiile au fost mai slabe, situatate între 2.100 şi 2.200 kg/ha. În toamnă, am pregătit patul germinativ la timp şi am semănat în epoca optimă, dar lipsa precipitaţiilor care să ajute rapiţa să aibă o creştere bună s-a reflectat negativ în producţie. Preţul la vânzare a fost de 1,6 lei/kg. Anul trecut, cultura de rapiţă s-a prezentat mult mai bine. Hibridul pe care îl folosesc la această cultură se numeşte Hexagone. La orz, producţia obţinută a fost una bună, de 4.500 kg/ha. Referitor la culturile de primăvară, plantele se prezintă bine, dar începe să se vadă lipsa apei. La porumb, folosesc hibrizi Pioneer, iar la floarea-soarelui, de la firma Limagrain. 99% din suprafaţa cultivată cu floare este rezistentă la erbicidul Pulsar. Ca planuri de viitor, aş dori să investesc în construcţia de silozuri, mai exact în două spaţii de depozitare cu o capacitate de 500 de tone fiecare.”

Ana MUSTĂŢEA

---