Ce rezerve de boli şi dăunători avem în plantaţiile de viţă-de-vie

Controlul manei, şi mai ales cum prevenim răspândirea bolii în plantaţii, a fost unul dintre subiectele pe care echipa Syngenta le-a abordat în cadrul Forumului de viticultură. Specialistul care a vorbit în detaliu despre ciclul de dezvoltare al ciupercii, modificarea acestuia în noile condiţii climatice a fost Simon Arnsek. El a pus un accent deosebit pe prevenţie şi tot ce ţine de igiena plantaţiei.

Regula celor "trei 10" pentru infecţia primară

În ultimii ani, mana a fost foarte agresivă, provocând daune pe toate părţile verzi ale plantei, cu pierderi semnificative în multe zone din Europa. De regulă, prima infecţie se produce de la frunzele care rămân pe sol iarna, de aceea ea apare pe frunzele de la baza plantei şi pe lăstarii tineri. Dacă este prezentă, vom avea infecţii secundare repetate până în toamnă. Pentru simplificarea urmăririi primelor semne de infecţie, s-a stabilit regula celor „trei 10“, care explică momentul în care poate avea loc infecţia, dacă cele trei condiţii sunt îndeplinite simultan: temperatura peste 10°C; minim 10 mm ploaie în 24 de ore şi lăstari mai mari de 10 cm. Aşadar, o metodă eficientă de reducere a acestei rezerve rămase pe sol este îndepărtarea frunzelor căzute sau îngroparea lor, pentru că în condiţiile celor „trei 10“, infecţia primară începe de obicei cu circa 2-3 săptamâni înainte de înfloritul viţei. Infecţiile secundare nu au neapărat nevoie de ploaie, ci doar de puţină umiditate şi întuneric. O altă condiţie favorabilă infecţei primare frecvent întâlnită este ca frunza să rămână umedă timp de 48 de ore (poate fi doar rouă) şi înturneric timp de 4 ore, fără sporulare! Apoi o dimineaţă însorită este suficientă pentru răspândirea bolii. Cea mai periculoasă este infecţia la inflorescenţe care capătă forma literei S, cu impact masiv în producţie. Cele mai mari pagube se produc înainte, în timpul şi după înflorit, a mai punctat specialistul Syngenta.

Eficienţa tratamentelor în diferite condiţii de temperatură/umiditate Simon Arnsek a vorbit şi despre dezvoltarea ascunsă a bolii, la momentul infecţiei, în anumite condiţii de umiditate şi temperatură. De exemplu: la 14°C avem nevoie de 15 zile pentru incubare; la 23-24°C, incubarea se face la 5-6 zile. Aşadar, infecţia se face în doar câteva zile. Asta arată cât de rapid ar trebui intervenit. Pe de altă parte, eficienţa produselor curative este diferită în funcţie de temperatură: timpul în care produsul poate acţiona este mult mai scurt dacă temperatura mediului este de 22°C, faţă de 14°C. Deci efectul curativ este mai bun la temperatură mai joasă, pentru că nu ştim, în condiţii de vreme imprevizibilă, cât timp va avea produsul să acţioneze. Atunci când se optează pentru un anumit produs curativ trebuie să se ia în calcul şi temperatura mediului. Din acest motiv, un produs cu acţiune preventivă este mai sigur. Şi ploile torenţiale pot reduce remanenţa produselor pe plantă. Un conţinut ridicat de CO2 în atmosferă poate avea efect asupra fiziologiei plantelor cu impact direct asupra abilităţii frunzelor de a prelua substanţele din produsele penetrante sau sistemice, la fel şi temperaturile ridicate modifică metabolismul plantelor. Nu există o regulă în ce priveşte procentul de efect negativ al factorilor externi asupra eficienţei produselor, element care aduce nesiguranţă în managementul fermei. De aceea, ca regulă generală, produsele sistemice se aplică la început, în fazele de creştere intensă, apoi produse care să asigure protecţia strugurilor, iar spre final se intervine proponderent cu produse de contact pentru a nu avea probleme cu eventuale reziduuri în boabe, respectiv vin.

Molia strugurilor: a crescut numărul de generaţii/an. Cum o controlăm? Dintre dăunătorii importanţi ai viţei-devie, Lobesia botrana (molia strugurilor) produce pagube din ce în ce mai mari, încălzirea climei determinând creşterea numărului de generaţii în unele zone în Europa. „Numărul de generaţii se determină corelând tempratura cu fotoperioada. În zonele nordice are cam 2 generaţii/an, în cele sudice - 3 generaţii, dar se modifică des. În Spania, Italia se poate ajunge şi la 4 genraţii/an“, a spus Livia Roşu, specialist tehnic. Ea a subliniat modul în care dăunează larvele: „Prima generaţie se hrăneşte cu inflorescenţa, apoi formează un cuib din mai mulţi muguri şi se hrăneşte din interior. Următoarele două generaţii atacă şi se hrănesc cu boabele infectate. Larvele creează răni apoi prin care pătrund alte boli“.

Ca şi în cazul manei, măsurile agrofitotehnice sunt extrem de importante: desfrunzirea - expunerea boabelor de struguri, expunerea la soare care distruge eclozarea. La G1 - se verifică florile, la G2 - boabele cu larve, ouă. Monitorizarea este cheia succesului. Cu benzi de hârtie ondulată, capcane cu hrană lichidă, dar sunt costisitoare ca manoperă, a spus Livia Roşu. Instalarea de capcane feromonale este mai folosită ca metodă, asigură capturarea masculilor, fiind necesară minim 1 capcană/ha. Mai nou, au apărut capcane bisexuale. O altă metodă: prognoza şi avertizarea meteo, care se bazează pe suma gradelor utile mai mari de 10°C de la 1 ianuarie. Soluţiile cu bioinsecticide sau prădători naturali şi granuloviruşi sunt din ce în ce mai mult introduse în schemele de tratamente. O altă metodă - înteruperea împerecherii, care reduce numărul de indivizi, are efect la plantaţii de minim 3-4 ha şi este constisitoare prin manoperă şi monitorizare (la peste 5% PED - se recomandă tratament). Soluţia chimică propusă de Syngenta este insecticidul Affirm, 50% din reuşita tratamentului o reprezintă tehnica de aplicare, dar cele mai eficiente rămân măsurile agrofitotehnice.

Roxana DRAGHICI