Centrul de învățare Syngenta pentru cultura de porumb din ferma Agrisan își deschide porțile1/9/2023 Ferma Agrisan din Vernești, județul Buzău a fost gazda Centrului de învățare Syngenta Field Seeds Academy la cultura de porumb, eveniment organizat de Syngenta împreună cu Titan Machinary și Michelin. Conceptul acesta, prezentat la începutul lunii la cultura floarea soarelui, a urmat aceeași structură, ferma buzoiană fiind în al treilea an de ”centru de învățare”, dar primul deschis publicului. Pe o suprafață generoasă de 24 de hectare, s-au făcut diverse experiențe cu factori ce pot fi controlați, de la alegerea hibridului, combinații de hibrizi în cultură, momente și adâncimi de semănat, densități, tehnologii de cultură, până la decizia privind utilajele și felul cum sunt dotate, precum și setările necesare pentru semănat de precizie, inclusiv tipul de anvelope. ”Este un centru de învățare la care participăm cu toții pentru a căpăta mai multă încredere în specialiștii nostri”, a spus Iulian Ciobanu, director general Syngenta România și Republica Moldova. Echipa tehnică de la Titan Machinary a explicat în detaliu cum funcționează legătura dintre tractor și semănătoarea de precizie Vaderstad, urmărind hărțile de producție pe care cei din departamentul digital al Syngenta le alcătuiesc. ”Noi știm să punem sămânța în sol, iar pe utilajele pe care le vindem, integrăm toate sistemele necesare, iar fermierul nu mai trebuie să cumpere niciun sistem de operare, nicio aplicație în plus. Toate tractoarele construite după 2020 au aceste sisteme, indiferent dacă doriți sau nu să le folosiți. Agricultura viitorului înseamnă rată variabilă”, au punctat specialiștii în agricultură digitală. Completând, cei de la Michelin au arătat avantajele folosirii anvelopelor cu tehnologia UltraFlex pentru o reducere semnificativă a compactării solului, care se traduce prin consum redus de carbrant, reducerea patinajului iar în final o mai bună structură a solului pe întreaga suprafață de cultură. Ferma Agrisan are avantajul de putea fi irigată pe aproape toată suprafața de 850 de hectare, iar experiențele montate în câmp au fost numeroase. Una dintre ele a vizat diferențele de structură a solului în sistem convențional versus no-till, pentru că primul produce un fenomen de ”prăfuire” mai accentuat, ceea ce înseamnă o scădere a capacității de reținere a apei, scurgerea în cazul pantei, formare crustă. La agricultura conservativă vorbim de investiții în utilaje care pot crește costul la început, precum și gestionarea tehnologiei (rezervă de buruieni, dăunători mai mare), deoarece apare un dezechilibru în sol care poate duce la pierderi de producție, iar beneficiile apar mai târziu. Pe termen lung, îmbunătățim starea de fertilitate a solului și conservarea lui, iar coturile aferente tehnologiei de cultivare vor scădea, au subliniat cei din echipa tehnică. Epoca optimă de semănat trebuie corelată nu doar cu hibridul sau cu sistemul de cultură ales, ci mai ales cu temperatura din sol. ”În urma testelor, am observat că de la 6-7 grade Co se poate începe semănatul, dar acesta depinde de zonă, de teren, sistem de cultură. De principiu, ar trebui reținut că 1 zi câștigată la semănat = două zile câștigate la înflorit, dar condiționat de alegerea hibridului (toleranță la temperaturi scăzute și vigoare la răsărire)”, a precizat Gabriel Ghiță, manager portofoliu semințe porumb. Un element mai puțin luat în calcul la semănat este MMB, dar așa cum a reieșit din experimente, trebuie avut în vedere la stabilirea corelării adâncimii de semănat cu dimensiunea seminței, deoarece pentru germinare, sămânța are nevoie să absoarbă până la 35% apă din volumul ei. Adâncimea influențează vigoarea plantei și mai departe elementele de producție. ”O sămânță mică nu înseamnă neapărat producție mică, este important reglajul semănătorii, uniformitatea, iar dimensiunea să fie corelată cu adâncimea, sămânța trebuie să se regăsească în zona cu umiditate”, a fost concluzia. Pentru stabilirea densității optime precum și a nivelului de fertilizare cu azot, funcție de aceasta, un instrument util în cultură este echipamentul Stenon, cu ajutorul căruia se determină punctual nivelul azotului disponibil din sol la diferite momente din parcursul perioadei de vegetație, astfel putem vedea în timp real cantitatea de azot disponibilă în sol. S-au testat 5 niveluri de fertilizare la 3 densități diferite. De reținut că la densități mari, peste 90 mii boabe/ha, indiferent de cantitate de azot aplicată, apare un stres din cauza concurenței între plante, iar sporul de fertilizare nu se va regăsi în producție. Deci trebuie menținut un echilibru între cele două, au subliniat experții Syngenta. Pentru a înțelege mai bine ce înseamnă toleranța la secetă a unui hibrid și cum funcționează genetica la hibrizii din gama Artesian™, experții tehnici au ținut o adevărată lecție de fiziologie a plantei de porumb, cu explicații detaliate privind fiecare fază critică pentru apă, cum ”gândesc” plantele în condiții de stres hidric, cum absorb apa rădăcinile și o folosesc, când își setează numărul de boabe finale, umplerea acestora și protecția lor până la maturare: ”Înainte de apariția paniculului se instalează prima perioadă critică de apă, care se menține până la formarea boabelor, după care, această perioadă critică începe să scadă pe măsură ce se avansează în vegetație.
La 10 frunze complet formate porumbul își setează elementele de producție,, adică numărul de boabe și numărul de rânduri. Orice stres tehnologic face ca acesta să scadă. Și în perioada de polenizare, ”șeful este apa”, adică tot ce se întâmplă în interiorul plantei e decis de prezența apei, ea e combustibilul. Planta trebuie să preia apă și să o folosească, prin transpirație, pentru a scădea temperatura din jurul plantei , a paniculului, formând un fel de halou de aer mai rece. Diferiți hibrizi utilizează apa în mod diferit”, a explicat echipa tehnică de la Syngenta. Dacă hibridul nu e tolerant la secetă, acumularea substanței uscate în bob este redusă. Roxana Drăghici
0 Comments
Your comment will be posted after it is approved.
Leave a Reply. |
|