Cercetarea românească trebuie să facă parte din patrimonial național

​Valeriu Tabără, președintele ”Academiei de Studii Agronomice și Silvice Gheorghe Ionescu Sișești” este cunoscut ca un susținător al inovației în cercetare. Cu prilejul evenimentului de prezentare a platformei robotice pentru plantațiile pomicole, de la SCDP Băneasa, el a dezaprobat pe cei care afirmă că cercetarea românească agricolă nu mai există.

”Proiectul de azi este mai rar întâlnit la noi. Iar aici cred că este vorba și de o greșeală a celor care au crezut că în privința instituțiilor publice de cercetare și a stațiunilor, acestea ar trebuie lăsate deoparte. Și aș vrea să le spun și celor care într-o emisiune cu teme rurale dedicată ”satului” care susțin că cercetarea românească în agricultură nu mai există, sau confundă voit anumite instituții, că ea există și are ce oferi. Azi de exemplu, este un moment foarte important din care avem ce învăța, pentru că rezultatele noastre ne pot ajuta să producem aici și nu să importăm chiar absolut orice tehnologie de precizie de afară”, a spus Valeriu Tabără.
 
Schimbări în legea cercetării
Întrebându-se de ce în pomicultură sau viticultură s-a renunțat la producția de material genetic și material săditor și de ce am ajuns să importăm inclusiv soiuri românești, președintele ASAS atrage atenția dacă nu cumva s-a făcut o greșeală capitala de care nici azi nu o înregistrăm.
”Și mai este ceva: este vorba de capacitatea de a-ți folosi mintea, inteligența noastră, de capacitatea de creație a românilor. Dacă nu o folosim (având suspendate locurile de angajare, inclusiv pentru tineri), ce facem cu șefii de promoție din țara asta? Îi lăsăm să lucreze pentru alții sau ar trebui să îi facem să rămână în țara lor?”, a mai atras atenția președintele ASAS. El mai spune că o întinerire, mai ales în domeniul cercetării agricole, ar trebui făcută ”aproape cu forța. Ce ar trebui să ajungă România? Să nu-și mai folosească deloc capacitatea de creație și de inventică? Nu cred că asta ne dorim.”
Valeriu Tabără a mai punctat faptul că deocamdată ”nu putem omologa încă anumite tehnologii, va trebui să facem niște schimbări în legea cercetării astfel încât orice tehnologie (inclusiv ceea ce se prezintă azi prin acest proiect de robotică) să poată fi omologat și brevetat.
Să se știe că există creație și că acesta reprezintă o valoare națională. Este nedrept ca lucruri bine făcute în cercetare de-a lungul anilor și pe care nu ne-am grăbit să le omologăm să nu fie valorificate aici în țară.
Trebuie aduse, nu într-un sistem de competitivitate, ci într-unul de parteneriat. Nu este permis să se ajungă în astfel de situații cu elemente strategice ale acestei țări.
Cercetarea noastră este o chestiune de patrimoniu și de strategie națională. Nu ne putem permite să ne jucăm cu astfel de probleme.
Altfel, agricultura României nu are nicio șansă, nu putem trăi doar din importuri. Și aici nu mă refer la produsul care îl punem pe masă, ci la creația românească!”
 
Roxana Drăghici