Certitudini si sperante

"Fereşte-te deopotrivă de prietenia duşmanului,
dar şi de duşmănia prietenului"

NICOLAE IORGA

---

Potrivit actualului program de guvernare, atât agricultura, cât şi dezvoltarea rurală sunt priorităţi ale coaliţii care administrează ţara în prezent. După 12 luni de guvernare, se poate estima dacă obiectivele asumate în domeniile sus-menţionate sunt realizabile integral şi în ce mod. Guvernul a aprobat reducerea TVA la pâine de la 24% la 9%, urmând ca măsura să fie extinsă eventual şi la carne, inclusiv la produse vegetale ecologice. Pentru a se stabili cu certitudine dacă reducerea TVA este benefică atât pentru consumatori, cât şi pentru bugetul de stat, prin eradicarea evaziunii fiscale în acest sector, analiştii economici apreciază că trebuie să mai treacă ceva timp. S-a preconizat susţinerea dezvoltării sectorului pomicol prin investiţii, în vederea realizării unor depozite zonale, prin modernizarea unor plantaţii şi prin încurajarea consumului de fructe autohtone în şcoli. Acţiunea este de amploare, costisitoare şi de durată, aşa că deocamdată, la nivelul anului 2013, pentru acoperirea consumului intern au fost importate fructe de bază în valoare de peste 23 de milioane de euro. Pe fondul unor schimbări climatice, fermierii, specialiştii agricoli şi nu în ultimul rând presa de specialitate pledează pentru necesitatea urgentă a reabilitării sistemului naţional de irigaţii.

Se prospectează soluţii financiare, pentru realizarea acestui obiectiv major, inclusiv prin atragerea unor fonduri şi parteneriate extracomunitare. Deocamdată, MADR, în vara anului 2013, s-a implicat financiar în umplerea cu apă a canalelor de irigaţii şi a elaborat cadrul legal care a permis ANIF să cumpere energie electrică direct de la furnizori. Aceste măsuri au fost de mare ajutor pentru utilizatorii de apă pentru irigat. În acelaşi sens, un bun început este recenta iniţiativă legislativă a Guvernului, de înfiinţare a Regiei Autonome „Administraţia canalului Siret-Bărăgan”, care va permite finalizarea celei mai importante investiţii ce va asigura irigarea a peste 700.000 de hectare din cel mai important bazin agricol al ţării. De o covârşitoare importanţă pentru agricultura europeană, în prima parte a anului trecut a fost negociat cadrul financiar al Uniunii Europene pentru perioada 2014-2020. La capătul acestor negocieri anevoioase, România a obţinut pentru agricultura anilor 2014-2020 suma de 17,5 mld. euro, mai mult cu 3,7 mld. euro faţă de alocarea aferentă perioadei 2007-2013. Creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene aferente proiectelor din agricultură în anul precedent, ca urmare a unei colaborări eficiente între factorii responsabili din ţara noastră cu departamentele de profil din UE, a constituit, de asemenea, un sprijin concret pentru agricultura românească. Dacă anul agricol trecut a fost deosebit de bun sub aspectul recoltelor obţinute, prin strădania fermierilor, în condiţii pedoclimatice favorabile, specialiştii agricoli şi meteorologii avertizează că actualul an agricol nu va mai fi la fel de generos.

Avem un buget aprobat, avem garanţia accederii la fonduri comunitare nerambursabile apreciabile şi au fost perfectate acorduri şi memorandumuri bilaterale pentru realizarea unor proiecte cu finanţare externă, inclusiv în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale, deci se impune determinare şi coerenţă din partea factorilor de decizie. Anul 2014 aduce însă agricultorilor noi poveri fiscale, cum ar fi: - impozitul pe venitul realizat prin arendarea unor bunuri agricole, armonizat prin recentele acte juridice promovate, cu prevederile noului Cod Fiscal; - impozitul pe construcţiile agricole speciale deţinute de persoanele juridice aşa cum sunt nominalizate în catalogul aprobat prin HG nr. 2139/2004 (construcţii aferente fermelor zootehnice, sere, silozuri, amenajări piscicole, pătule, diverse construcţii tehnologice etc.). Noile obligaţii fiscale şi majorarea preţului la inputuri vor avea un efect negativ în ceea ce priveşte capacitatea de rentabilizare a exploataţiilor agricole, indiferent de profilul şi suprafaţa acestora. În această conjunctură, milioane de români angrenaţi în activităţi agricole, dar şi consumatorii de produse agroalimentare speră ca Guvernul să găsească soluţii alternative de diminuare a acestor noi poveri fiscale, pentru ca preţurile bunurilor alimentare să nu se majoreze, iar agricultura să rămână şi pe mai departe un important vector de creştere economică, în beneficiul ţării şi al cetăţenilor săi.

Simona MUNTEANU