Cioloş: «Producătorii nu au cerut bani mai mulţi, ci proceduri mai puţine, mai clare»

La data de 4 august a.c., premierul Dacian Cioloş s-a întâlnit cu reprezentanţii producătorilor agricoli pentru a afla cu ce probleme se confruntă. Întâlnirea a avut loc la Conacul Stolnicului Cantacuzino, din localitatea Afumaţi, judeţul Ilfov, aparţinând fermierului Claudiu Daviţoiu, administrator al societăţii Agroindaf.

Între temele abordate s-au numărat subiecte de interes pentru producătorii din sectorul de cereale: seceta şi efectele acesteia, irigaţiile, plăţile directe, măsuri de investiţii şi dezvoltare rurală, reforma cercetării agricole, învăţământul agricol, camerele agricole. La dezbatere au participat ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu, precum şi reprezentanţi din conducerea Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, Ministerului Finanţelor Publice, Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi peste 50 de fermieri, din toate judeţele ţarii. „Am promis organizaţiei LAPAR (Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România) de mai mult timp că o să organizăm această întâlnire, pentru că nu am putut să particip la conferinţa naţională organizată acum câteva luni şi am vrut să o facem sub forma unei întâlniri de lucru, a unui dialog cu reprezentanţii LAPAR din toate judeţele unde există filiale şi să dezbatem problemele cu care se confruntă şi pe care Guvernul le poate rezolva. Vreau să vă spun că nu s-au cerut bani mai mulţi, s-au cerut, în general, proceduri mai puţine, mai clare, s-a cerut simplificare. Discuţiile au fost în jurul chestiunii legate de riscul de secetă şi irigaţii. Aici, domnul ministru a venit cu explicaţiile legate de stadiul proiectelor de irigaţii şi propunerile pe care noi le avem pentru a compensa parţial pierderile datorate secetei. Am discutat şi despre soluţii pe termen lung, şi anume despre crearea unui fond mutual, cu sprijinul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală şi cu participarea fermierilor, care în anii următori ar putea să rezolve mai simplu astfel de riscuri de calamităţi naturale. Am discutat, sigur, şi despre subvenţii, despre stadiul plăţii subvenţiilor. Domnul ministru a făcut o informare în legătură cu modul cum evoluează plăţile şi pentru sectorul vegetal, dar mai ales pentru sectorul animal, unde suntem în curs de efectuare a plăţilor. Am discutat foarte mult despre măsuri fiscale, care au vizat Ministerul Finanţelor şi ANAF, şi am ajuns la concluzia că sunt câteva lucruri care vor trebui clarificate în perioada următoare legat de relaţia dintre fermier şi cel care arendează terenul, dar şi despre obligaţiile privind plata TVA, modul în care se colectează TVA, posibilitatea de a compensa, pe viitor, datorii pe care agricultorii le au la stat cu subvenţii pe care statul le datorează agricultorilor şi care, câteodată, sunt în întârziere. Deci sunt câteva lucruri care ţin de o mai bună clarificare şi simplificare a regulamentelor care pot să faciliteze activitatea agricultorilor“, a declarat prim-ministrul Dacian Cioloş.

Terenul agricol este şi un patrimoniu naţional Un alt subiect abordat în cadrul întâlnirii a fost cel cu privire la vânzarea terenurilor către cetăţeni străini. „Eu am cerut păreri, deja există un grup de lucru, inclusiv cu colaboratori de-ai mei de la Cancelarie, cu Ministerul de Finanţe, cu câţiva experţi din mediul economic din România, care cunosc situaţia, şi vreau să găsim toate mijloacele prin care vânzarea de terenuri să se facă astfel încât să fie favorizate comunităţile locale în utilizarea terenurilor. Pentru mine, terenul agricol este un bun care se comercializează după nişte reguli europene, dar este şi un patrimoniu naţional, un patrimoniu local pentru comunităţile respective. Şi alte state membre, respectând regulamentele europene, introduc reguli prin care să se asigure că de această resursă, care este şi un patrimoniu, beneficiază, în primul rând, comunităţile locale şi fermele familiale. Acesta este obiectivul nostru. Deci, într-adevăr, vreau să venim cu un cadru mult mai clar şi mai restrictiv în ceea ce priveşte comercializarea terenurilor, restrictiv pentru cei care vor să facă speculă cu terenul agricol şi condiţii mult mai favorabile pentru cei care vor să îl folosească pentru dezvoltare la nivelul comunităţilor. Dar pentru asta nu este suficientă legislaţia, nu sunt suficiente instituţiile,  am mai spus-o, este nevoie şi de implicarea onestă a autorităţilor locale şi a primarilor. Pentru că sunt multe cazuri când comasări, mai mult sau mai puţin artificiale, sunt făcute la nivelul primarilor. Şi ei facilitează apoi comercializarea acestor terenuri către străini. Cred că, în primul rând, avem nevoie de colaborarea primarilor, primii care ar trebui să-şi dorească o dezvoltare locală. Sigur, este important ca terenurile să fie cultivate. Dar cred că trebuie să creăm condiţii pentru ca terenurile să fie cultivate, în principal, de localnici. Resurse financiare există acum şi prin programele de finanţare europene, trebuie doar să creăm legislaţia care să permită lucrul acesta. Şi la asta ne gândim“, a precizat prim-ministrul.

O altă temă discutată au fost pagubele produse de animalele sălbatice, cu precădere porcii mistreţi, în culturile agricole. „Am discutat şi despre câteva chestiuni legate de Ministerul Mediului, la care încă nu avem răspunsuri complete, cum ar fi, de exemplu, pagubele făcute de animalele sălbatice din domeniile de vânătoare. Aici sigur că administratorii domeniilor de vânătoare au anumite obligaţii, dar trebuie să găsim mijloacele pentru ca aceştia să şi le asume. Legat de problema privind gestiunea apei, preţurile şi costurile privind apa pentru irigaţii, trebuie să acţionăm în aşa fel încât să stimulăm, pe viitor, utilizarea irigaţiilor acolo unde acest lucru este posibil“, a spus premierul Dacian Cioloş.

Ana IONIȚĂ