Cioloş: «Putem promova cu adevărat produsele româneşti»

Suntem la sfârşitul perioadei bugetare a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală PNDR 2014-2020 şi putem spune că România a beneficiat de la aderarea la Uniunea Europeană de două programe importante care au modernizat agricultura României. Aşteptările însă au fost mult mai mari pentru că fondurile alocate nu au fost accesate în totalitate. Unele măsuri creionate nu au avut pe deplin succes pentru că unii potenţiali beneficiari, cum sunt fermierii mici, nu s-au regăsit în acestea.

În viitorul program de finanţare, ce se va derula pe o durată de 7 ani, începând cu 2021, lucrurile se pot schimba, putând exista linie de finanţare dedicată acestui tip de fermă, ce contribuie la dezvoltarea lanţurilor scurte de aprovizionare. Totul depinde însă de cât de mult ne dorim acest lucru şi dacă sunt preocupări în acest sens venite atât din partea autorităţilor, cât şi din partea fermierilor. Dacian Cioloş, europarlamentar şi preşedinte al Renew Europe, a organizat în perioada 22-26 iunie a.c o serie de dezbateri online menite să ajute producătorii mici şi mijlocii, dar şi consumatorii care sunt în căutarea unor soluţii economice durabile. „Organizăm acest webinar despre comercializarea produselor locale româneşti, deoarece asistăm de ceva vreme la o dezbatere internă şi la lansarea de idei false precum «Nu ne lasă UE să promovăm produsele româneşti». Unii politicieni, în loc să vină cu propuneri despre cum ar trebui să promovăm produsele româneşti, se gândesc cum să interzică accesul în ţară al unor produse - aceasta este soluţia lor pentru a ajuta producătorii. Putem promova cu adevărat produsele româneşti, nu doar cu permisiunea legislaţiei europene, ci cu sprijinul acesteia şi cu finanţările europene.“ O altă afirmaţie întreţinută de ceva vreme în mediul public, considerată periculoasă de către Dacian Cioloş, este aceea că rentabilitatea în agricultură poate exista doar în fermele mari. La ora actuală, importanţa fermelor mici începe să crească, devenind o preocupare a decidenţilor europeni. „Dacă până acum fermele mici erau tratate marginal, atât din punct de vedere politic, cât şi în ce priveşte măsurile de sprijin, începem să realizăm că acestea pot fi o soluţie, nu singura, la probleme legate de sănătate, calitatea alimentelor, nutriţie şi hrană sănătoasă, dar şi de mediu şi de impactul agriculturii asupra mediului. În perioada în care eram comisar pentru agricultură chiar am introdus în legislaţia europeană finanţare pentru promovarea, marketingul, sprijinirea produselor locale de calitate, tradiţionale etc. şi aşa trebuie să fie produsele româneşti pe piaţă. Se discută din ce în ce mai mult, chiar şi în România, despre faptul că la alegerea alimentelor criteriul cel mai important nu mai trebuie să fie doar preţul şi există tot mai multe întrebări privitoare la ce mâncăm, de unde provine această hrană, cât de sănătoasă este, ce impact au practicile agricole asupra mediului etc. În mandatul european am încurajat ideea că proximitate, prospeţime şi calitate pot veni mai ales de la fermele mici care vizează pieţele locale. Observăm că se dezvoltă pieţe locale şi sunt oportunităţi pentru fermierii mici de a trăi din activitatea de producţie agricolă şi de comercializare chiar şi de pe suprafeţe mai mici. Şi pentru România, în multe zone asta poate fi o soluţie. Totodată, au apărut din ce în ce mai multe platforme internet de distribuţie şi comercializare a produselor agroalimentare locale, a produselor proaspete etc. Se creează astfel un canal alternativ de distribuţie. Este util să discutăm nu doar despre ce avem în ţară, ci să vedem exemple şi din alte ţări din UE. Nu trebuie neapărat să le copiem, ci să vedem cum fac alţii ca să găsim modelele noastre şi eu cred că avem capacitatea de a inova. Sistemele de distribuţie locală încep să fie cuprinse într-o reţea la nivel european şi sunt bazate pe lanţuri scurte de valorificare şi pe sisteme transparente. Vrem să propunem autorităţilor publice măsuri ce ar putea fi luate în primul rând ca să nu îi încurce sub aspect legislativ pe cei care dezvoltă astfel de reţele şi să-i ajute. Vrem să existe şi la noi preocuparea de a introduce astfel de reţele în programele finanţate din fonduri europene. Avem ferme mici care încep să producă pentru piaţă în mod sistematic, dar şi ferme de dimensiuni mijlocii interesate şi de comerţul online. Începând cu 2021 începe o nouă perioadă bugetară, iar reglementările europene vor fi oportunităţi pentru dezvoltarea micilor fermieri, dar important este să ne dorim şi noi asta şi măsurile respective să le introducem în programele noastre. În noile perspective bugetare europene nevoile micilor fermieri se vor regăsi cu prioritate. Noi putem construi o linie bugetară separată astfel încât micul fermier să poată face achiziţii de utilaje cu care să facă nu doar producţie, dar şi o minimă pregătire pentru livrare. Putem înfiinţa această reţea ca să aibă cine să pună presiune pe sistem astfel încât în viitorul program să existe finanţare pentru acest sector. Trebuie să facem noi acest lucru, nu să aşteptăm decizii de la minister şi astfel să treacă alţi 7 ani şi să ne trezim în acelaşi stadiu. Am făcut presiune ca România să aibă un program integrat destinat sectorului pomicol pornind de la producţie, înfiinţare de plantaţii şi mergând până la distribuţie pentru că şi atunci vorbeam de mere poloneze care pătrund pe piaţa românească. Mi-am spus că dacă există un program integrat pentru viticultură putem implementa unul şi pe pomicultură. Sper ca măcar de data asta, pe lanţuri scurte, să funcţioneze această reţea ca să aibă cine să ceară finanţare. Vrem să-i punem în legătură pe producători, consumatori şi administratori de platforme internet şi alte verigi din lanţul scurt. Cu dezbaterile pe care le organizez doresc să lansez un semnal şi să fie un început de drum.“

Ana IONIŢĂ