Clubul Fermierilor Români a lansat a treia serie de „Antreprenori în Agricultura 4.0”

​Odată cu aniversarea celor 5 ani de activitate, Clubul Fermierilor Români a primit a treia serie de cursanți în Programul de perfecționare managerială ”Antreprenori în Agricultura 4.0”. Este un program complex în care participă nu doar tineri fermieri, ci și agricultori cu mai mare experiență a câmpului, dornici să se perfecționeze în continuare.

​Contextul în care această nouă ediție se deschide, este unul și mai provocator: ”Suntem în mijlocul unei furtuni perfecte, într-un moment de vârf al incertitudinii. Răspunsul la incertitudine înseamnă o adaptare în mod diferit la provocările care le aduce. Iar calea cea mai durabilă, care este în mâinile omului de afaceri ține de formare și de relaționare, de construirea unei rețele care să conecteze oameni de la care poți afla informații despre cum și-au dezvoltat afacerea, parteneri sau finanțatori care ar putea să se implice. Formare și relaționare!”, a spus Florian Ciolacu, directorul executiv al CFR.
 
O nouă structură de coordonare la nivel național
Cu acest prilej, Clubul Fermierilor Români a anunțat înființarea unei noi structuri de coordonare la nivel național formată din membrii fondatori și fermieri performanți – Consiliul Național de Coordonare. Este o nouă structură de sprijin a conducerii operaționale a Clubului, în activitățile sale la nivel regional, precum și stabilirea priorităților și a direcțiilor strategice la nivel național. În cadrul întâlnirii au participat 33 de fermieri care și-au asumat deja roluri în comunitățile lor.
”Noul organism este chemat să contribuie la identificarea unor abordări specifice, rezultate din expertiza acumulată la nivel regional, dar și pentru susținerea unor abordări integratoare economice – sociale – mediu pentru programele de dezvoltare ale agriculturii. Membrii noului Consiliu Național de Coordonare au analizat situația agriculturii românești din perspectivă economică, a dinamicii cadrului politic de reglementare pentru agricultură și mediu la nivel european, precum și din perspectiva impactului schimbărilor climatice asupra agriculturii. Au fost dezbătute și agreate propuneri concrete privind prioritățile de acțiune ale Clubului Fermierilor în 2024, pentru a răspunde provocărilor sistemice și la nivel de fermă, fiind agreate acțiuni care să susțină adoptarea unui cadru predictibil de dezvoltare al agriculturii românești, transpartinic și pe termen lung, precum și poziționarea agriculturii ca sector strategic în dezvoltarea României”.
În cadrul Consiliului au fost dezbătute și agreate propuneri concrete privind prioritățile de acțiune ale Clubului Fermierilor în 2024, pentru a răspunde provocărilor sistemice și la nivel de fermă, fiind agreate acțiuni care să susțină adoptarea unui cadru predictibil de dezvoltare al agriculturii românești, transpartinic și pe termen lung, precum și poziționarea agriculturii ca sector strategic în dezvoltarea României.
”Pentru rezultate cuantificabile este nevoie de o viziune integrată care să asigure coerența și eficiența pe termen mediu și lung.
Din acest motiv, s-a născut inițiativa de a extinde structura de coordonare a Clubului, prin proiecte și resurse generate la nivel teritorial, în echilibru cu legislația și măsurile adoptate la nivel național. Ne dorim să identificăm teme specifice din diferite regiuni ale României și, alături de fermierii din acea zonă, să putem crește puterea de reprezentare și să găsim soluții pentru aceste provocări în vederea creșterii competitivității membrilor noștri”, declară Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.
 
Manageri de echipe mixte oameni-roboți
”Este important ca astfel de cursuri să își găsească locul în pregătirea profesională. Trebuie să găsim soluții în agricultură cu resurse puține, să fie competitivă în condiții mai restrictive. Trebuie să ne uităm mai mult către piață, către ceea ce cere, și cred că este necesară și o mai mare diversificare”, a spus și Daniel Botănoiu, consilier de stat Cancelaria Primului ministru, iar în calitate de fermier este la fel de interesat să găsească ”răspunsuri la întrebări legate de sustenabilitate, reziliență, competitivitate, piață”.
Fermierii au fost provocați să-și imagineze cum va arăta domeniul lor de activitate în următorii 10 ani, cu cine sau cu ce vor lucra viitorii angajați. Andreea Paul, profesor în Academia de Studii Economice și președinte Asociația INACO, cunoscută și pentru Ghidul Meseriilor Viitorului, a vorbit despre mega tendințele tehnologice care vor schimba radical modul în care vom face agricultură, modul în care producem, în care consumăm și promovăm.
”Cum citim semnalele viitorului care se întâmplă lângă noi, care setează aceste tendințe în fiecare domeniu de activitate?
Nu îmi imaginez ferme fără mașini inteligente, fără drone, tractoare autonome etc.
Gândirea anticipativă se dezvoltă, iar prima condiție este să ne alfabetizăm digital și tehnologic, să ne gândim la ce înseamnă blockchain, biotehnologii, turism spațial și alimentație necesară”, a spus Andreea Paul.
Ca președinte al INACO (Inițiativa pentru Competitivitate) a prezentat noul Ghid al meseriilor viitorului care este la a șasea ediție și disponibil online gratuit. Noutatea anul acesta este robochat-ul- Maria, primul consilier vocațional digital pentru elevii din România, care va răspunde întrebărilor legate de meseriile viitorului.
”Nu vă uitați doar la trecut, ci uitați-vă cu atenție la viitor. Vom avea angajați coordonatori de roboți, manageri ai unor echipe mixte oameni-roboți.
Inteligența artificială va ajuta la optimizarea alocării resurselor în producție și vânzare”, a arătat Andreea Paul, care a subliniat implicarea și folosirea IA în sistemele de educație.
”Statistica actuală spune că 63% dintre elevii de azi vor lucra în meserii care nu s-au inventat încă. Tehnologia digitală pune într-o altă dimensiune competitivitatea, care nu mai este doar economică, ci și de mediu, și socială”, a punctat și Florian Ciolacu.
 
La finalul evenimentului, absolvenții primelor două serii din acest program au împărtășit din experiențele lor, ce plusuri au adus în propriile ferme și cum și-au dezvoltat afacerea datorită cunoștințelor dobândite, precum și a noilor relații create în cadrul grupurilor de lucru. Au arătat cum introducerea diverselor tehnologii digitale le-a ușurat munca și au scăzut cheltuielile cu input-urile, crescând astfel productivitatea, în condiții de resurse naturale foarte limitate.
 
Roxana Draghici