Clubul Fermierilor Români - demers comun împotriva plafonării obligatorii a plăţilor directe

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă a semnat împreună cu alte 10 asociaţii europene de profil o poziţie comună prin care cere decidenţilor europeni păstrarea caracterului voluntar al plafonării plăţilor directe pentru fiecare stat membru, în conformitate cu analiza generală efectuată în cadrul planurilor strategice naţionale.

Acest demers vine în contextul în care atât Politica Agricolă Comună, cât şi CFM sunt acum discutate în Parlamentul European, împreună cu planul de redresare din criza COVID-19. Conform celor 11 asociaţii din centrul şi estul Uniunii Europene, propunerea de plafonare obligatorie şi degresivitate a plăţilor directe este discriminatorie pentru mai multe state membre, ferme şi întreprinderi agricole, care sunt responsabile pentru o pondere semnificativă a producţiei agroalimentare şi a terenurilor cultivate din UE şi care au fost angajate activ în abordarea problemelor climatice şi de mediu. Limitarea sau reducerea plăţilor directe va duce în multe părţi ale UE la industrializarea agriculturii, la produse de o mai slabă calitate, o îngrijire mai proastă a mediului şi preţuri mai mari la alimente deoarece:

• Penalizează fermierii care au investit şi dezvoltat ferme conform obiectivelor actuale ale politicii UE;
• Ameninţă competitivitatea UE în sectorul agroalimentar faţă de ţările terţe;
• Va limita dezvoltarea şi investiţiile în sectorul agroalimentar, care au un impact pozitiv asupra obiectivelor de mediu şi climă;

• Va duce la fragmentarea fermelor, cu efecte dăunatoare asupra forţei de muncă şi asupra mediului, întrucât micii fermieri sunt scutiţi de măsurile de control şi de ecocondiţionalite;
• În unele state membre, sprijinul redistributiv de venit va duce la creşterea inutilă a preţurilor arendei, penalizând toţi fermierii.

​
Idea plafonării reprezintă o măsură cu efecte asimetrice asupra statelor membre şi regiunilor Uniunii şi, prin urmare, împotriva principiilor declarate ale actualei reforme PAC. Este nevoie de garantarea accesului egal la finanţare pentru toate tipurile de ferme. PAC trebuie să rămână o politică puternică, comună, finanţată în mod adecvat şi capabilă să răspundă necesităţii de securitate alimentară, precum şi aşteptărilor şi cerinţelor de protecţie a mediului şi adaptare la schimbările climatice.

„În aceste vremuri extrem de fragile şi incerte, este esenţial să dăm fermierilor noştri o viziune clară şi durabilă şi să le oferim sprijin, claritate, predictibilitatea investiţiilor şi recunoaştere societală“, susţine consorţiul de asociaţii europene din domeniul agricol. „Trebuie să ne protejăm fermierii şi trebuie să recunoaştem contribuţia lor extraordinară la rezilienţa lanţului agroalimentar european în aceste momente dificile.“

În contextul în care discuţiile privind PAC post-2020 se apropie de final, documentul de poziţie reprezintă un instrument strategic în influenţarea deciziilor politice de la Bruxelles şi în echilibrarea discuţiilor asupra viitorului agriculturii. Cele 11 organizaţii europene ale fermierilor care semnează documentul sunt implicate activ în comunicarea cu europarlamentarii din ţările lor, pentru a susţine această poziţie comună care este în interesul fermierilor. Semnatarii documentului sunt: Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă, Camera Agrară a Republicii Cehe, Asociaţia Agricolă a Republicii Cehe, Camera Agricolă şi Alimentară Slovacă, Iniţiativa de Afaceri Agricole şi Alimentare, Confagricoltura - Italia, Consiliul Agricol Danez, Asociaţia Naţională a Producătorilor de Cereale - Bulgaria, Camera de Agricultură şi Comerţ - Estonia, „Parlamentul Fermierilor“ Letoni şi Asociaţia Lituaniană a Companiilor Agricole.