Clubul Fermierilor Români, la Palatul Parlamentului

Pe 6 februarie, Palatul Parlamentului a găzduit conferinţa anuală a Clubulului Fermierilor Români. Evenimentul s-a desfăşurat în sala Al.I. Cuza. În paralel a fost organizat şi un spaţiu pentru o miniexpoziţie în care companiile partenere şi-au primit fermierii la discuţii: Adama, Corteva, BASF, Syngenta, FMC, SumiAgro, Bayer, Sharda Cropchem, Timac Agro, Barclay, Groupama, Allianz Ţiriac, Agra Asigurări, Agrivi etc. Tema acestrui an a fost „Inovaţie pentru Agricultură Performantă“.

La această importantă reuniune au venit în faţa marilor fermieri ministrul Adrian Oros; Alexandru Stănescu, preşedintele Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaţilor; Valentin Lazea, economistul şef al BNR, iar dintre reprezentanţii de la Bruxelles au fost prezenţi: Daniel Buda, vicepreşedintele Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European; Dacian Cioloş, preşedintele grupului europarlamentar Renew Europe; Mihail Dumitru, directorul adjunct al DG Agri; Jannes Maes, preşedintele Consiliului European al Tinerilor Agricultori; Mark Titterington, directorul ELO, Francois Guerin - COPA COGECA. Alături de aceştia, directorii Agricover Adama şi Bayer au vorbit despre reuşitele companiilor şi ce îşi propun în continuare. Janusz Wojciechowski , comisarul european pentru agricultură, nu a fost în sală, dar a transmis un mesaj important fermierilor români, în care a menţionat necesitatea unei prezenţe mai consistente la discuţiile pentru ceea ce va urma după 2020, la necesitatea respectării măsurilor de protejare a mediului, a unei mai strânse legături între cercetare, consultanţă, agricultori şi industrie; promovarea digitalizării; o mai mare transparenţă a plăţilor către ferme etc. „Politica europeană trebuie să fie mai prietenoasă pentru mediu, dar PAC trebuie să fie prietenoasă pentru toţi fermierii.“ Vorbind despre activitatea Clubului Fermierilor, Florian Ciolacu s-a mândrit cu suma de 2,65 milioane lei, bani adunaţi din sponsorizări. 2019 a fost un an prolific pentru ei: 135 de contracte de sponsorizare, bani care merg, în cel mai transparent mod posibil, către proiectele clubului, unul dintre cele mai importante fiind Clubul Tinerilor fermieri. De asemenea, au fost anunţate noi poziţii în structura executivă: coordonator Analize Politici Europene şi elaborare proiecte, coordonator Atragere Fonduri. Finanţarea este realizată din banii pe proiecte sau din profitul Brokerului de Asigurări al clubului, nu din cotizaţii. „Am sprijinit înfiinţarea clubului în baza celor mai bune practici la nivel internaţional. Am contribuit cu resurse financiare, umane, logistice, am pus la dispoziţie un mecanism de autofinanţare (brokerul de asigurări). Vom continua să susţinem clubul, organizatoric şi logistic“, a spus şi Liviu Dobre, director general Agricover Holding.

„Doar subvenţiile sau fondurile venite prin PNDR nu mai sunt suficiente pentru agricultorii români, iar aceştia ar trebui să se uite către alte surse de finanţare“, a subliniat Robert Rekkers, director Agricover Credit IFN. Acestea ar fi: accesarea pieţelor de capital, emisiuni de obligaţiuni, plasamente private, certificate de depozit negociabile, acţiuni listate la bursă. „Agricover va emite bonduri pentru agricultură, pentru a atrage resurse financiare de la investitori persoane juridice şi fizice. Obiectivul este să se atragă peste 20% din nevoia de finanţare de pe piaţa de capital“, a declarat Rekkers. Nicuşor Şerban, preşedintele Clubului Fermeirilor, a prezentat poziţia lor oficială privind plafonarea subvenţiilor: este de preferat plata redistributivă de 10% din anvelopa financiară alocată României. „Comisia pentru agricultură a Parlamentului European a adoptat poziţia sa, propunând o reducere a subvenţiilor către fermele medii şi mari, sub forma unei plăţi redistributive de 10%, care, din punctul nostru de vedere, corespunde mult mai bine intereselor fermierilor decât propunerea de plafonare a Comisiei Europene.“ Cât priveşte noul Pact Ecologic (Green Deal), Şerban a spus că acele condiţii pot fi îndeplinite doar dacă va exista şi un buget agricol corespunzător, un cadru legislativ PAC, astfel încât să permită menţinerea competitivităţii fermierilor români.

Referitor la aceste subiecte, ministrul Oros a punctat: „Proiectul de regulament pentru PNS 2021-2027 tebuie să cuprindă standarde şi cerinţe sporite în privinţa obiectivelor legate de mediu şi climă. În noua Arhitectură verde ni se cere ca minim 40% din total ferme mari să ia astfel de măsuri. Noi suntem de acord cu ele, dar suntem preocupaţi ca acest nou PAC să fie prietenos şi pentru fermieri. Aşteptăm încă foarte multe clarificări şi binenţeles bani în plus. Poziţia oficială a Guvernului României despre plafonare prevede două variante de lucru: 1. plafonarea voluntară a statului membru, cu plata redistributivă, sau 2. plafonare la 300.000 de euro, sigur, în afara cheltuielilor legate de forţa de muncă“.

Fermieri tineri în agricultura românească

„Ponderea tinerilor în rândul fermierilor din România este sub media UE, aşa că alocarea şi distribuirea pe viitor a sprijinului european trebuie să ţină cont de acest aspect“, a spus Janusz Wojciechowski, comisarul european pentru agricultură în mesajul adresat fermierilor români. „Tineri Lideri pentru Agricultură“ este proiectul Clubului Fermierilor, lansat anul trecut, iar Consiliul Tinerilor Fermieri şi Consiliul Femeilor Antreprenor în Agricultură sunt departamente nou create în cadrul clubului. De la înfiinţare, tinerii înscrişi în programul Tineri lideri pentru agricultură participă la stagii de internship la Bruxelles sau în alte stat UE. Poziţii de stagiari sunt chiar în birourile europarlamentarilor Daniel Buda, Carmen Avram, la Reprezentanţa României la Comisia Europeană (coordonator Achim Irimescu), la Farm Europe, la COPA-COGECA, ELO etc. sau la marile companii cu reprezenţanţe în alte state. La conferinţă au luat cuvântul Teofil Dascălu şi Ciprian Andrei Olteanu, care au vorbit despre experienţele lor ca tineri fermieri, nepotrivirile cu realitatea din teren şi lacunele din legislaţie care au împiedicat dezvoltarea afacerii sau chiar implementarea unor măsuri de protejare a mediului sau reutilizarea unor deşeuri agricole.

„Ţinta noastră rămâne competitivitatea, dar una responsabilă social. De aceea CFRo a identificat câţiva vectori de dezvoltare pentru a fi eficienţi: Agricultura 4.0 (care înseamnă punerea în aplicare a funcţiilor satelitare - de pe maşini, drone etc. -, tehnologii care pot fi introduse imediat); Crearea de valoarea adăugată în agricultură; Creştera capitalului investit în dezvoltare, continuarea investiţiilor în procesare, tehnologizare: în UE s-a implementat în sisteme moderne de irigare, dirijarea unor resurse importante pentru protejarea mediului; Managementul riscului, al rezilienţei: trebuie luate în considereare acele elemente, strategii care să permită ca afacerea să aibă continuitate - colaborare cu sistemul bancar, folosirea altor instrumente financiare puse la dispoziţie de instituţiile europene; Atregerea tinerilor în agricultură în fermele pe care le conduceţi, forţă de muncă calificată. Toate acestea trebuie realizate în condiţii de responsabilitate socială. Dacă vrem să pregătim generaţia următoare trebuie să ne asumăm azi“, a spus Florian Ciolacu, directorul executiv al CFRo.

A doua parte a conferinţei a fost împărţită în două paneluri de dezbateri, desfăşurate în paralel: primul a fost dedicat viitorului PAC şi asigurarea rezilienţei şi a sustenabilităţii fermelor în contextul Pactului Ecologic European, unde au avut loc expuneri, dar şi dialoguri, uneori în contradictoriu, fermierii nefiind mulţumiţi de cum se creionează bugetul Uniunii după 2021 şi numeroasele neclarităţi. Alături de Alexandru Stănescu, de Dacian Cioloş sau Daniel Buda, au mai fost Mihail Dumitru, Yves Madre - preşedintele Farm Europe, Jan Dolezal - secretar general al Asociaţiei Camerelor Agricole din Cehia. Toţi oficialii europenii au salutat implicarea echipei clubului, precum şi a lui Florian Ciolacu în discuţiile de la Bruxelles, în modul cum reprezintă fermierii români la nivel european. Al doilea panel a avut ca temă „Viitorul agriculturii europene, un model antreprenorial pentru atragerea tinerilor în agricultură. Strategii şi înstrumente de gestionare a riscurilor (volatilitatea pieţei şi a preţurilor, riscurile de mediu şi climă) pentru un sistem economic agricol durabil şi rezistent“, unde au participat reprezentanţi de la Banca Mondială, Banca Europeană de Investiţii şi de la Confederaţia Cultivatorilor de Sfeclă din Franţa.

Roxana DRĂGHICI