Clubul Fermierilor Români lansează programul «Tineri Lideri pentru Agricultură»

Programul are ca obiectiv pregătirea tinerilor, copii de fermieri, membri în Clubul Fermierilor Români (CFR), pentru a participa activ la reprezentarea profesională a intereselor agriculturii autohtone în structurile administraţiei publice româneşti şi europene, asigurarea continuităţii afacerilor în agricultură şi creşterea implicării acestora în proiecte de responsabilitate socială.

Viitorul depinde de pregătirea prezentului

Lansarea programului a avut loc pe 22 noiembrie a.c., la Bucureşti, şi a cuprins o serie de prezentări care s-au concentrat pe necesitatea pregătirii noii generaţii de fermieri, rolul acesteia în viitorul agriculturii, măsurile de sprijin dedicate prin intermediul Politicii Agricole Comune (PAC), modele de succes, şi nu numai. „Programul «Tineri Lideri pentru Agricultură» vine ca o soluţie la principala provocare atât pentru agricultura românească, cât şi pentru cea europeană: îmbătrânirea populaţiei active şi interesul tot mai scăzut al tinerilor faţă de activităţile agricole, care determină o tot mai mare incertitudine în ceea ce priveşte succesiunea afacerilor. «Tineri Lideri pentru Agricultură» oferă un cadru structurat de pregătire pentru cei înscrişi în program în perspectiva continuării carierei în afacerea familiei sau desfăşurarea activităţii în domeniile comerciale conexe agriculturii sau în cadrul instituţiilor naţionale şi europene responsabile pentru agricultură. Viitorul afacerilor fermierilor depinde de pregătirea prezentului, aşa că avem încredere că programele noastre vor clădi o fundaţie solidă pentru agricultura inovativă a viitorului“, a afirmat Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români. Nicuşor Şerban, preşedintele Clubului Fermierilor Români, a declarat: „«Tineri Lideri pentru Agricultură» este printre primele proiecte pe care asociaţia şi le-a propus să-l dezvolte şi implementeze. Putem să spunem că este un proiect care s-a aşezat pe un drum bun şi sperăm ca pentru tinerii care participă sau vor participa la acest proiect să fie un ajutor pentru a prelua şi duce mai departe afacerile agricole, un domeniu care are şi va avea o importanţă deosebită pentru România. Le transmit tinerilor fermieri că pot să realizeze tot ce şi-au propus, dar să fie conştienţi de faptul că trebuie să fie bine pregătiţi, să aibă încredere în ei, să ceară sfaturi de la cei experimentaţi şi să înţeleagă că fără aportul lor agricultura românească nu poate să ajungă departe, acolo unde îi este locul în Europa, şi să fie considerată o sursă importantă de hrană pentru populaţia europeană, şi nu numai.“ Preşedintele organizaţiei a afirmat că afacerea sa în agricultură a demarat în urmă cu 21 de ani, când lucra 100 ha, iar în prezent exploatează o suprafaţă însemnată, de aproximativ 3.500 ha şi deţine o fermă zootehnică performantă, cu un efectiv de 2.600 de vaci. Pentru a aduce valoare adăugată mare s-a îndreptat spre procesarea laptelui: „Suntem prezenţi pe piaţa românească şi sper ca într-un viitor nu foarte îndepărtat să fim şi pe cea europeană cu produse lactate româneşti de calitate“. Dan Hurduc, membru în Consiliul Director al CFR, a vorbit despre importanţa fondurilor europene în dezvoltarea propriei ferme, care acum se întinde pe o suprafaţă de 2.200 ha şi este localizată în judeţul Vaslui, dar şi despre pericolul divizării fermelor agricole mari ca urmare a propunerii CE de a plafona sprijinul acordat acestora. „Odată cu accesarea de fonduri europene (SAPARD, FEADR, GAL), cifra noastră de afaceri a crescut continuu, ajungând de 10 ori mai mare, şi astfel putem spune că programele europene şi-au atins scopul. Am introdus permanent know-how-ul tehnologic, însă acum, când am ajuns la acest nivel de dezvoltare, suntem consideraţi latifundiari şi există riscul de a ne fragmenta fermele pentru a nu intra sub incidenţa plafonării. Conform unei publicaţii financiare, gradul de îndatorare al fermierilor a crescut şi asta, pentru că noi investim continuu în tehnologie. Consider că fermele de familie şi cele mari sunt complementare, pot contribui la crearea de performanţă şi fac ca România să prospere. Consider că tinerii din agricultură trebuie să devină lideri, să convingă autorităţile naţionale şi europene să crească competitivitatea fermelor agricole.“ Programul dedicat tinerilor fermieri dezvoltat de Clubul Fermierilor Români setează obiective concrete şi urmăreşte rezultate de durată pentru creşterea siguranţei şi predictibilităţii afacerilor în agricultura României, prin atragerea de oameni pregătiţi, calificaţi, motivaţi şi proactivi în sectorul agricol. De asemenea, programul are misiunea de a promova integrarea noilor tehnologii agricole şi de a asigura buna reprezentare a intereselor agriculturii româneşti la nivel naţional şi al Uniunii Europene. Programul dezvoltă totodată iniţiative pentru creşterea implicării afacerilor din agricultură în proiecte de responsabilitate socială care susţin dezvoltarea comunităţii agricole. În cadrul evenimentului au fost prezentaţi patru tineri antreprenori de succes în agricultură, respectiv Alexandru Degianski, Ciprian Andrei Olteanu, Claudia Reinders şi Loredana Lungu, a căror experienţă în domeniul agricol o vom prezenta în numărul următor al revistei. Despre sprijinirea companiilor româneşti din domeniul agricol prin intermediul finanţărilor a vorbit Cristian Nacu, director IFC (Banca Mondială) pentru România şi Moldova, iar despre succesul unui grup de producători a vorbit prof. dr. Felix Arion, reprezentant al AgroTransilvania Cluster.

Scriitorul Alexandru Mironov a vorbit despre resursele planetei şi importanţa protejării acestora, iar în privinţa viitorului în agricultură, domnia sa a precizat că acesta nu poate exista fără digitalizare, inteligenţă artificială, utilizarea de roboţi, senzori şi drone.

Posibilitatea creşterii sprijinului pentru instalarea tinerilor fermieri la 100 mii euro

Informaţii despre situaţia tinerilor fermieri din UE şi măsurile de sprijinire dedicate noii generaţii a vorbit Achim Irimescu, ministru plenipotenţiar, director al secţiei Agricultură în cadrul Rerezentanţei Permanente a României la Uniunea Europeană. În 2016, doar 11% din fermierii UE aveau sub 40 de ani, adică aproximativ un milion de tineri fermieri. În pofida schemelor PAC de susţinere a tinerilor fermieri, în medie, aceştia beneficiează de subvenţii europene de doar 1.000 euro/an în plus faţă de fermierii mai în vârstă, ceea ce nu reprezintă cu adevărat un stimulent. În perioada 2007-2013 susţinerea medie pentru tinerii fermieri a fost de numai 28.000 de euro, mult sub nivelul maxim prevăzut. Veniturile medii din agricultură continuă să fie în UE cu 40% mai reduse decât în cazul altor categorii de activităţi profesionale. Tinerii fermieri au probleme mult mai mari în a obţine credite faţă de fermierii mai în vârstă. Pentru a se stabili în mediul rural, ar trebui create condiţii care să garanteze tinerilor nu doar unele stimulente economice, dar şi premisele unei vieţi sociale comparabile cu cea din mediul urban. Sunt zone rurale unde accesul la internet reprezintă încă o problemă şi de aici dificultăţi în introducerea agriculturii digitale. Stabilirea unei familii reprezintă încă o problemă pentru tinerii fermieri. Referitor la necesitatea sprijinirii tinerilor fermieri, Achim Irimescu a declarat că un ajutor financiar suplimentar pentru aceştia în Pilonul I s-a stabilit pentru prima dată în cadrul reformei PAC din anul 2013. Mai mult, în propunerea actuală de reformă a PAC post-2020 s-a recunoscut importanţa fermierilor tineri şi, în mod explicit, reînnoirea generaţiilor a fost declarată drept obiectiv esenţial al PAC. Astfel, tinerii fermieri vor beneficia de o gamă largă de instrumente, printr-o combinaţie de aspecte obligatorii şi voluntare: Stabilirea unor sume minime pe fiecare stat membru al UE pentru „Atragerea tinerilor fermieri şi facilitarea dezvoltării întreprinderilor din zonele rurale“. Pentru România, suma alocată pentru 2021-2027 va fi de 39,827 milioane de euro, respectiv de circa 2%. În prezent, suma se cifrează la 0,8%. Suma respectivă trebuie să fie alocată sub formă de susţinere a veniturilor din Pilonul I (plăţi directe suplimentare), fie din pilonul II - prima de instalare. În actualul cadru financiar, sprijinul acordat pentru instalarea tinerilor fermieri este de 50.000 de euro, iar propunerea în viitoarea reformă a PAC este de 100.000 de euro. Tinerii pot beneficia şi de o preferinţă la selecţia proiectelor de investiţii din fondurile de dezvoltare rurală printr-un sistem de punctare mai avantajos. Complementar plăţilor directe, se introduce opţiunea de a sprijini diferite forme de cooperare între tinerii fermieri, dar şi parteneriate între generaţii diferite de fermieri, pentru transferul de cunoştinţe de exemplu. Statele membre pot planifica plăţi forfetare pentru fermierii în vârstă care îşi transferă permanent exploataţia tinerilor fermieri. Susţinerea tinerilor pentru preluarea fermelor prin accesul la instrumente financiare derulate prin intermediul pilonului II al PAC (dezvoltare rurală): credite avantajoase, facilităţi pentru achiziţia de terenuri, dar şi politici naţionale fiscale pentru a-i încuraja să menţină activităţile agricole în zona rurală şi să se asocieze cu scopul de a valorifica producţia agricolă. În încheierea evenimentului, invitaţii au avut ocazia să asiste la o lansare de carte, autor fiind Mircea Dinescu. Acesta a recitat câteva poezii şi a acordat autografe pe noul săul volum de poezii intitulat „Colierul din bomboane de colivă“.

Ana IONIŢĂ