Coeziunea - factor de progres

Coeziunea - factor de progres

Anul agricol 2017-2018 este, potrivit specialiştilor, atipic, ca urmare a fenomenelor meteorologice excepţionale care pe tot parcursul derulării lor au cauzat apreciabile pagube agricultorilor, infrastructurii şi, în principal, locuitorilor din zonele rurale. Seceta prelungită manifestată în toate bazinele agricole, acompaniată de temperaturi ridicate, urmată de ploi torenţiale, grindină, vijelii şi inundaţii au caracterizat tabloul meteorologic al acestui an agricol. Manifestări meteorologice de necontrolat au afectat, potrivit comunicatelor oficiale, peste 40 mii ha de culturi arabile, plantaţii pomicole, viticole, sere şi solarii. Şi totuşi, în nota optimistă deja cunoscută, MADR a comunicat că la recolta de cereale păioase s-a înregistrat o creştere a producţiei comparativ cu cea obţinută în anul precedent. Urmează a se vedea bilanţul recoltelor la plantele prăşitoare, în pomicultură şi viticultură, respectiv calitatea acestor producţii, care contribuie semnificativ la PIB-ul ţării, dar şi la siguranţa noastră alimentară. Pentru acordarea cât mai echitabilă a subvenţiilor, a altor mijloace de sprijin pentru agricultură şi dezvoltare rurală, dar şi pentru gestionarea corespunzătoare a acestora, Executivul a aprobat, printr-o ordonanţă, modificarea şi completarea unor acte normative aferente PAC. Concret, prin acest act juridic s-au modificat şi completat prevederile OUG nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plată care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020, OUG nr. 74/2009 privind gestionarea fondurilor comunitare nerambursabile, respectiv OUG nr. 49/2015 şi OUG nr. 66 /2011. Cu toată strădania agricultorilor de a asigura hrana populaţiei şi a factorilor decizionali de ai sprijini în principal prin mijloace financiare acordate în perioade optime, un perfid virus decimează efectivele de porci din ferme şi gospodăriile populaţiei. Încă din luna aprilie, Secţia de Medicină Veterinară din cadrul ASAS a avertizat asupra pericolului generat de virusul pestei porcine africane care bântuie prin Europa şi a recomandat măsurile specifice care se impun a fi luate de către cei abilităţi în vederea contracarării acestui periculos virus. În acelaşi sens, s-a menţionat că prin HG nr. 830/2016 au fost precizate şi aprobate procedurile de izolare a focarelor acestui gen de epidemii, care, adaptate de specialişti la situaţiile concrete constatate pe teren, puteau fi aplicate în timp util în colaborare cu autorităţile locale şi deţinătorii de porci. Identificată iniţial în două focare din Deltă şi nord-vestul ţării, pesta porcină africană s-a extins, făcând ravagii, potrivit comunicatelor ANSVSA, în peste 800 de focare din 14 judeţe, unde au fost decimaţi peste 155 mii de porci din ferme şi gospodării ale populaţiei. Valoarea despăgubirilor depăşeşte 8,5 mil. lei, însă cum întreaga acţiune este în desfăşurare, cifrele se schimbă de la o zi la alta. Deşi în activitatea complexă de limitare a efectelor pestei porcine africane sunt angrenaţi peste 6.000 de specialişti, efective ale armatei, autorităţile locale şi SMURD, diseminarea acestui perfid flagel în ţara noastră este de mare amploare, putând fi comparabilă cu cea căreia a trebuit să-i facă faţă Spania în urmă cu şase decenii. Se conturează critici referitoare la activitatea de prevenţie şi limitare a efectelor acestui virus, la faptul că vectorii de răspândire ai acestuia, cu precădere porcii mistreţi, încă mai umblă nestingheriţi şi prin zonele deja contaminate etc. Ultimul cuvânt însă şi responsabilitatea în ceea ce priveşte eradicarea virusului şi refacerea acestui important sector economic trebuie să-l aibă specialiştii, inclusiv factorii de decizie de la nivel central pentru acordarea echitabilă şi cu celeritate a despăgubirilor. Şi cum o nenorocire nu vine niciodată singură, de la vecinii din sudul ţării vin semnale de apariţie a pestei rumegătoarelor mici. Se pare că pentru combaterea acestui virus ar exista antidot, iar cu o muncă de prevenţie susţinută, inclusiv în punctele de trecere a frontierei, boala poate fi ţinută la distanţă de oile şi caprele românilor. Din păcate, nici sectorul vegetal nu a fost ocolit în această perioadă de dăunători. Astfel, o parte din culturile de tomate, ardei şi vinete situate în judeţele Galaţi, Buzău, Dâmboviţa, Giurgiu etc. este afectată de larvele acelui minuscul fluturaş denumit şi „molia tomatelor“, originar din America de Sud. Semnalat în zona de nord-vest a ţării în urmă cu 10 ani, având o tendinţă de răspândire extraordinară, acest dăunător poate fi combătut numai dacă legumicultorii respectă cu stricteţe recomandările profilactice primite de la specialiştii fitosanitari. Trăim în ţara unde diverse specii de animale sălbatice, cu precădere urşii, porcii mistreţi sau lupii, evadează din habitatul lor natural spre aşezări umane, cauzând pagube însemnate culturilor agricole şi crescătorilor de animale, fiind în acelaşi timp şi vectori de diseminare a unor boli greu de combătut. Poate managementul în domeniul înmulţirii şi răspândirii animalelor sălbatice, eventual relocarea lor, fundamentat ştiinţific, ar fi benefic atât pentru aceste vieţuitoare, pentru animalele domestice, cât şi pentru siguranţa românilor. Pentru contracararea tuturor agresiunilor ce ne afectează viaţa, indiferent de natura lor, se impune ca factorii de decizie să promoveze în mod unitar acţiuni pragmatice şi ferme în interes naţional. Cu alte cuvinte, coeziunea ca atitudine şi ca valoare europeană trebuie promovată permanent de toţi cetăţenii ţării, ignorând orgoliile partinice. În acest sens, trebuie să facem un efort naţional pentru a fi uniţi „la bine şi la rău“, altfel nu mai avem şanse sigure de supravieţuire şi bunăstare.

Simona MUNTEANU