Combaterea bolilor şi a dăunătorilor la culturile de fasole şi mazăre

1/6/2020

Combaterea bolilor şi a dăunătorilor la culturile de fasole şi mazăre

CULTURA DE FASOLE Arsura comună (Xonthomonas phaseoli)

Boala îşi poate face apariţia încă de la răsărire: pe cotiledoane se pot observa pete închise la culoare, uşor adâncite. Pe frunzele plantei apar pete mici cu aspect unsuros, de culoare verzuie, pe care se dezvoltă un exsudat bacterian. În anumite condiţii pot apărea pete albicioase şi pe tulpinile plantelor. Petele de pe frunze se extind în suprafaţă, se brunifică, iar ţesuturile pe care s-au dezvoltat se usucă, rămânând înconjurate de o bandă cu lăţimea de 3-5 mm, având culoarea galbenă. Păstăile verzi sunt afectate de apariţia unor pete de culoare verde-închis. Ţesuturile de sub aceste pete se usucă, rămânând mărginite de o zonă roşiatică.

Arsura aureolată (Pseudommonas phaseolicola)

Are aproximativ aceleaşi manifestări ca şi arsura comună, iar tratamentele împotriva sa sunt identice.

Antracnoza fasolei (Colletotrichum lindemunthianum)

Seminţele neselecţionate şi netratate par a fi cauza principală a apariţiei antracnozei. Primele semne apar la răsărire, când, pe cotiledoane, se observă pete rotunde sau ovale de culoare închisă. Pe frunzele adevărate apar pete roşii la început, apoi de culoare închisă. Ele sunt situate pe dosul frunzelor. La păstăi apar pete ruginii cu formă aproximativ circulară şi cu dimensiuni de până la 1 cm.

Gărgăriţa frunzelor (Sitona lineatus)

Adulţii rod frunzele plantelor, iar larvele distrug nodozităţile şi rădăcinile. (F. Mateescu) Cu un aparat foliar drastic afectat şi cu reducerea posibilităţii de fixare a azotului, dezvoltarea plantelor are de suferit. Dăunătorul iernează ca adult, mai rar în stadiul larvar. Îşi face apariţia pe plante în luna aprilie. Are o singură generaţie pe an, care devine adultă în luna iunie şi provoacă daune până în toamnă, când se retrage pentru iernat.

Păduchele negru (Aphis fabae)

Dăunătorul colonizează funzele, florile şi păstăile. Înţeapă frunzele pentru a suge seva. Acestea se răsucesc, se brunifică şi se usucă. Produc excreţii zaharate, care atrag la rândul lor bacterii şi ciuperci. Sezoanele umede şi reci favorizează dezvoltarea dăunătorilor. Trece peste iarnă în stadiul de ouă depuse pe tulpinile arbuştilor. În primăvară, din ouă se dezvoltă formele aripate, care încep să atace plantele. Este şi un recunoscut vector al unor viroze (mozaic). Adulţii pot fi observaţi cu ochiul liber, având lungimi de până la 2 mm. Au culoare neagră şi antene şi picioare scurte.

Gărgăriţa fasolei (Acanthoscelides obtectus)

Este un dăunător care produce prejudicii importante plantelor, dar mai ales recoltelor de fasole şi mazăre. Dintre cele 3-4 generaţii pe an, doar prima se dezvoltă pe plante, iar restul dăunează boabelor din depozite. Adulţii care au iernat în spaţiile de depozitare a boabelor migrează în culturile din câmp pe la începutul lunii iunie. Depun 40-100 de ouă în grupe de câte 10-20 în interiorul păstăilor, în faza lor de coacere. Larvele se dezvoltă în interiorul boabelor. Într-un singur bob se pot dezvolta mai multe larve, care în stadiul final de dezvoltare taie nişte ferestre rotunde în regumentul bobului şi impupează. Adulţi generaţiei a doua depun ouăle direct pe boabele de fasole aflate în depozit.

Păianjenul roşu (Tetranychus urticae)

Are o gamă mai largă de preferinţe (fasole, bob, soia, tomate, castraveţi etc.). Frunzele atacate devin cenuşiu-albicioase sau roşiatice, curbându-se uşor. Când atacul este puternic, frunzele se usucă şi cad. Iernează în stadiul de femelă fecundată, pe diverse resturi vegetale. Poate avea 6-7 generaţii pe an, iar o singură femelă poate depune până la 100 de ouă.

Musca plantulelor (Phorbia platura)

Aduce pagube însemnate seminţelor în curs de germinare. Atacă fasolea, ardeiul, ceapa, castraveţii, cartoful, tomatele etc. Sapă galerii în seminţele pe cale de germinare, în tulpiniţe şi cotiledoane. Are trei generaţii de adulţi anual, dintre care primele două se dezvoltă pe fasole şi mazăre, iar ultima pe cereale. Cu incidenţă mai scăzută în culturile de fasole trebuie totuşi amintiţi şi următorii dăunători:

Nematodul mazării (Heterodera gottingiana)

Atacă preponderent mazărea, dar poate fi depistat şi în culturile de fasole. Atacul direct vizează rădăcinile plantelor, dar repercusiunile lui sunt vizibile şi pe părţile supraterane ale plantelor. Astfel, în interiorul tarlalei cultivate se pot observa petice aproximativ circulare, în interiorul cărora plantele s-au dezvoltat insuficient faţă de cele dezvoltate normal. Plantele afectate au frunzele galbene la bază, tulpini răsucite şi o creştere redusă în înălţime. Cu timpul plantele se usucă. Tratamentele solului se pot face cu unul dintre nematocidele de tipul: Basamid granule, 500 kg/ha; Dazomet 90G, 500 kg/ha; Dazomet 90 PP, 600 kg/ha; Mocap 10 G, 50-75 kg/ha; Onetion 36, 100 l/ha; Vydate 10 G, 30-60 kg/ha.

Tripsul comun (Thrips tabaci)

În anii secetoşi, cu temperaturi ridicate, atacurile sunt mai frecvente şi mai puternice decât în anii normali din acest punct de vedere. Dăunătorul atacă plantele în faza de larvă şi adult. Colonizează pe dosul frunzelor, pe care le înţeapă pentru a suge seva. Frunzele se îngălbenesc, apoi se necrozează şi se usucă. Combaterea se poate face cu unul dintre următoarele insecticide de tipul: Basudin 600 EC, 0,1%; Basudin 6009 EVV, 2 l/ha; Carbetox 37 CE, 0,3-0,4%; Carbetox 50 CE, 0,3%; Diazinon 60 EC, 0,1%; Diazol 60 EC, 0,1%; Ordatox 25 CE, 0,25%, Orthene 755, 0,750 kg/ha.

Omida frunzelor (Helicoverpa armigera)

Spre sfârşitul verii, când păstăile sunt formate, dar înainte de a începe să se usuce, larvele omizii perforează păstăile, pătruzând în interior şi devorând boabele şi ţesuturile păstăilor. Locurile de pătrundere a larvelor în păstăi sunt uşor observabile pe suprafaţa păstăilor. Insecticide eficiente de tipul: Oltitox 50 PU, 0,3%; Sevin 85 WP, 0,15%; Sinoratox 35 CE, 1 l/ha.

CULTURA DE MAZĂRE Mana (Peronospora pisi)

Afectează mai ales sistemul foliar al plantei, dar uneori chiar şi păstăile în diverse stadii de creştere. Mai întâi sunt afectate frunzele de la baza plantelor, pe faţa cărora apar pete galbene cu forme diferite şi care, cu timpul, se extind în suprafaţă. Corespunzător petelor, pe dosul frunzelor se dezvoltă un mucegai foarte fin, având culoarea cenuşiu-deschis sau uşor violacee. Efectul final este uscarea totală sau parţială a frunzei. Pete, cu aspect şi culoare asemănătoare, pot apărea şi pe păstăile de mazăre. Ciuperca pătrunde către ţesuturile interioare, afectând chiar boabele. Factorii favorizanţi sunt, de regulă, temperatura ridicată ,simultan cu uniditatea excesivă.

Antracnoza (Colletotrichum lindemuthianum)

Mai este denumită şi antracnoza fasolei, deoarece atacă cu predilecţie această specie. Sunt raportate însă şi multe cazuri de pagube aduse culturilor de mazăre. Manifestările bolilor sunt similare cu cele descrise la fasole.

Păduchele verde al mazărei (Acyrthosiphon pisum)

Este un dăunător foarte periculos pentru culturile de mazăre. Sezoanele călduroase şi uscate sunt favorabile dezvoltării acestui dăunător. Iernează în stadiul de ou din care, primăvara, se dezvolta forme aripate ce încep să colonizeze culturile de mazăre. Aceasta se întâmplă cam pe la jumătatea lunii mai şi coincide de multe ori cu epoca înfloritului.

Tripsul mazării (Kakotrhrips robustus)

Dăunătorul iernează în sol în stadiul larvar. În mai îşi fac apariţia adulţii, care atacă preferenţial mazărea şi bobul. Depun ouă pe flori, şi după aproximativ 10 zile, din ouă apar larvele, care încep să distrugă frunzele, lăstarii, păstăile în formare şi florile ce continua să apară.

Victor VĂTĂMANU

0 Comments

articole

Combaterea bolilor şi a dăunătorilor la culturile de fasole şi mazăre

Leave a Reply.

NEWSLETTER

SERVICII

PARTENERI

CONTACT