Combaterea căderilor de grindină

n perioada 29 mai-11 iunie 2020, din punctele de lansare (PL) ale unităţilor de combatere a căderilor de grindină din cadrul SNACP au fost lansate 662 de rachete antigrindină (RAG), pentru protejarea culturilor agricole şi a comunităţilor locale din zonele de intervenţie. Lansările au avut efectul scontat, iar pericolul căderilor de grindină a fost înlăturat datorită intervenţiilor active în atmosferă din cadrul unităţilor sistemului.

Numai într-o singură zi, în data de 11 iunie, consumul de rachete antigrindină a reprezentat circa 23% din consumul total din acest sezon, iar prognoza meteo pentru zilele următoare anunţă o intensificare a fenomenelor meteorologice periculoase la nivelul întregii ţări.

În alte zone ale ţării neprotejate faţă de căderile de grindină, precum şi în alte localităţi afectate de vremea rea şi care NU se află în aria de intervenţie a infrastructurii SNACP s-au înregistrat căderi de grindină, care au produs pagube însemnate, culturile agricole fiind afectate de fenomene meteo extreme. Sezonul de combatere a căderilor de grindină se derulează în perioada 15 aprilie-15 octombrie 2020, pentru toate unitaţile din structura SNACP. Până acum, în intervalul 15 aprilie-12 iunie, unităţile de combatere a căderilor de grindină din cadrul SNACP au lansat în total 1.458 de rachete antigrindină din UCCG Prahova, Oltenia, Timiş, Moldova 1 Iaşi, şi Moldova 2 Vrancea, înregistrând o creştere semnificativă faţă de perioada similiară din anii anteriori. Anul acesta, Sistemul Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor protejează o suprafaţă de aproximativ 1.500.000 ha, prin funcţionarea a 65 de puncte de lansare (PL), aparţinând unităţilor:

• Unitatea-pilot de Combatere a Căderilor
  de Grindină Prahova, care asigură, cu
  22 de PL, protecţia culturilor agricole în judeţele Prahova, Buzău, Teleorman şi Olt;
• Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Iaşi, care asigură, cu 12 PL, protecţia culturilor agricole  în judeţele Iaşi şi Vaslui;
• Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Vrancea, care asigură, cu 10 PL, protecţia culturilor agricole în judeţele Vrancea şi Galaţi;
• Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Oltenia, care asigură, cu 17 de PL, protecţia culturilor agricole în judeţele Olt, Dolj, Vâlcea, Mehedinţi;
• Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Timiş, care asigură, cu 4 PL, protecţia culturilor agricole în judeţul Timiş.

Alte 41 de PL din cadrul UCCG Iaşi, Vrancea, Timiş şi Mureş se află în diferite stadii de realizare şi punere în funcţiune pe parcursul acestui an.

În contextul schimbărilor climatice, de creştere a temperaturii la nivel mondial, a numărului şi a intensităţii fenomenelor meteorologice periculoase, devine necesară şi oportună dezvoltarea activităţilor de modificare locală a vremii prin intervenţii active în atmosferă. Intervenţiile active în atmosferă reprezintă ansamblul acţiunilor de modificare artificială a vremii prin diferite mijloace specifice acestui domeniu. Aceste activităţi au scopul de a:

• Reduce riscul faţă de fenomenele meteorologice periculoase pentru populaţie, inclusiv pentru zonele de interes economic, culturile agricole, zonele urbane şi rurale (protejarea cetăţenilor) - respectiv protejarea faţă de fenomene meteorologice precum grindina, ceaţa densă, tornadele;
  
• Creşte nivelul precipitaţiilor în zonele de interes agricol.

În România, intervenţiile active în atmosferă pentru combaterea căderilor de grindină au început în anul 2000 şi sunt gestionate de către Executiv, prin intermediul Autorităţii pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor, instituţie publică aflată în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Scopul Sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor (SNACP) este de a asigura protecţia culturilor agricole cu înaltă valoare economică (vii, livezi, sere, culturi agricole etc.), precum şi al comunităţilor rurale din zonele de intervenţie, faţă de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice. În conformitate cu noile abordări mondiale privind managementul riscului, SNACP acţionează ca un mecanism de prevenţie şi protecţie ex-ante, important pentru dezvoltarea durabilă a zonelor rurale pentru că asigură nu doar protecţia culturilor agricole, ci şi a comunităţilor locale şi a bunurilor publice şi private din zonele de intervenţie.

Sisteme similare de combatere a căderilor de grindină prin utilizarea generatoarelor terestre, a rachetelor antigrindină şi a aviaţiei funcţionează de câteva decenii în aproape toate statele europene. În ţările învecinate sau cu organizare administrativă similară României, managementul acestor sisteme se realizează centralizat la nivel naţional, fiind coordonat în mod unitar de o structură specializată.

La acest moment, protecţia antigrindină şi mai ales infrastructura de creştere a precipitaţiilor sunt în curs de dezvoltare la nivelul întregii ţări şi de conectare la nivel transfrontalier, aspect deosebit de important pentru sustenabilitatea şi perspectiva de dezvoltare a sistemului în contextul accelerării hazardurilor climatice.