Combaterea musculiţei japoneze a fructelor - Drosophila suzukii - cu prădători naturali

Pomicultorii din Europa sunt în alertă din cauza atacului de Drosophila suzukii. Această insectă, numită Drosophila cu aripi pătate sau musculiţa japoneză, atacă fructele moi, în stadiu de pârgă, ceea ce face extrem de dificilă combaterea chimică a larvelor fără ca fructele să aibă urme de substanţe la recoltare. Singura metodă rămâne combaterea adulţilor.

În prezent, viteza cu care se extinde D. suzukii în Europa este apreciată la aproximativ 1.000 km/an, ca urmare a comerţului cu fructe şi a lipsei unor reglementări fitosanitare, apreciază Chireceanu şi colaboratorii într-o lucrare piblicată în 2017. Ovipozitorul femelei este transfomat într-un fierăstrău cu dinţi chitinoşi, cu ajutorul căruia insecta face nişte incizii pe suprafaţa fructului pentru a depune ouăle sub epidermă. Dacă, spre exemplu, musca cireşului (Rhagoletis cerasi) depune la un fruct un ou din care se dezvoltă o larvă, Drosophila suzukii poate depune în acelaşi loc 1-3 ouă, iar pe o prună, un măr sau o pară au fost depistate până la 15 larve, spun şi cercetătorii din Republica Moldova.

Zonele din Europa cu cea mai mare favorabilitate pentru musculiţa japoneză sunt situate în vest (Coasta Atlanticului şi Coasta Mării Adriatice) şi în sud (coasta de vest şi de est a Mării Negre, Coasta Mediteraneeană), unde predomină climatul mediteraneean temperat, cu veri calde şi uscate, şi cu ierni umede (dos Santos şi colaboratorii, 2017). Şi cum sezonul cireşelor, caiselor şi al altor fructe de vară se apropie, pomicultorii din marile bazine de fructe sunt în stare de alertă. De exemplu, în Italia (unde acestă insectă dă mari batăi de cap fermierilor şi cercetătorilor) se aşteaptă cu nerăbdare ca autorităţile să aprobe folosirea unui prădător natural pentru a controla populaţiile de D. suzukii din plantaţiile de cireş, căpşun, cais, piersic etc. Este vorba despre Ganaspis brasiliensis.

Se pare că italienii au mai identificat în zona Trentino, în 2019, o altă insectă care poate ataca Drosophila în stadiu larvar - Leptopilina japonica - şi pe care vor să o folosească împreună cu Ganaspis. De asemenea, se recomandă ca cei care au plase antiinsecte să înceapă să le închidă, mai ales dacă au fost prinşi adulţi de D. suzukii în capcane.

De remarcat că D. suzukii are o toleranţă termică ridicată şi un potenţial mare de colonizare a diferitelor habitate. Este capabilă să reziste atât la veri fierbinţi, precum cele din Spania, cât şi la zone reci, cum sunt regiunile muntoase din Alpi. S-a mai confirmat supravieţuirea insectei în regiuni cu temperaturi medii zilnice sub 11°C, ceea ce arată capacitatea de a se adapta la condiţiile de frig şi toleranţa la o gamă largă de temperaturi tipice zonelor muntoase.

În România, primele şapte exemplare aparţinând musculiţei cu aripi pătate D. suzukii au fost colectate pe 6 septembrie 2013 (fapt semnalat de C. Chireceanu şi A. Chiriloaie într-o lucrare în 2014), într-o capcană de tip Tephri folosită pentru capturarea mustei Mediteraneane a fructelor Ceratitis capitata, plasată într-o tufă de mur sălbatic în zona de nord a oraşului Bucureşti (Băneasa).

Roxana DRĂGHICI