La sfârșitul lunii mai, la București, a avut loc, sub patronajul MADR, prima ediție a Conferințelor Focus Agricol, în cadrul căreia s-a dezbătut subiectul privind securitatea alimentară a României. Evenimentul a reunit reprezentanți ai unor instituții și companii de stat, firme private, organizații patronale și profesionale, precum și fermieri.
Organizatorii conferinței au afirmat că ideea de a realiza o conferință pe această temă a pornit de la problema disponibilității resurselor naturale pe care agricultura le are la dispoziție pentru a asigura securitatea alimentară națională.
„România nu are nici un fel de problemă pe termen scurt, mediu și aș îndrăzni să spun că nici pe termen lung în ceea ce privește asigurarea necesarului de autoconsum pe care îl are populația națională. Este foarte simplu să tragem această concluzie dacă ne uităm la producțiile din anul 2012, când a fost secetă și producția agricolă nu a fost la un nivel pe care ni l-am fi dorit cu toții și nu am avut nici un fel de problemă în a asigura consumul intern. Cred că și într-un an rău, România poate să-și satisfacă necesarul de consum la nivel național”, a precizat încă de la începutul conferinței dl Daniel Constantin, ministrul Agriculturii.
Integrarea producției agricole
Acesta a susținut că România ar trebui să se concentreze mai mult pe creșterea competitivității agricole, să includă aspecte privind creșterea cantității și a calității producției, dar mai ales să intergreze producția agricolă. „În 2013, am avut la grâu o producție de 7,3 milioane de tone și am exportat 4,7 milioane de tone. Ne bucură faptul că exportăm și că am deschis noi piețe. În 2013, am avut o creștere de 75% la produsele agroalimentare pe piețele terțe, deci altele decât principalul partener, și anume piața unică a UE. Trebuie însă să ne preocupe și mai mult integrarea producției, pentru a crește valoarea adăugată și implicit pentru a avea câștiguri mai mari atât pentru agricultori, cât și pentru bugetul de stat.”
În privința Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, ministrul Agriculturii a subilniat faptul că acesta se va concentra mai mult pe integrarea producției și pe corectarea anumitor deficiențe din domeniul agricol. Proiectele care vor integra producția vor beneficia de un punctaj suplimentar astfel încât zootehnia și sectorul de procesare să se dezvolte. „Pe partea de horticultură, în viitorul PNDR vom crește alocarea minimă pentru proiectele privind construcția de sere de la 1 milion euro/proiect la 3 milioane de euro.”
Dezvoltarea durabilă a sistemelor de irigații
Un alt subiect abordat de ministrul Agriculturii a fost cel despre irigații: „România are o resursă de apă extrem de importantă, dar în egală măsură are și un consum foarte mare, comparativ cu alte state, unde grija pentru apă este mult mai ridicată decât în România. De aceea vorbim despre dezvoltarea sistemului de irigații, dar care să asigure un management durabil al resurselor de apă. În momentul de față, avem 128 de contracte, cu o valoare de 140 de milioane de euro. Vom aloca pe noul PNDR alte 370 de milioane de euro, astfel încât să reabilităm întreaga infrastructură secundară. Încercăm să identificăm și alte surse de finanțare, pentru că mi-aș dori ca infrastructura primară de irigații să fie reabilitată din fondurile de coeziune sau dezvoltare regională, dar nu din cele destinate agriculturii. Sunt discuții la Bruxelles în acest sens și sper să se ajungă la un acord, pentru că nu doar România a enunțat o astfel de dorință, ci și alte state membre.” „Gândim o strategie pe termen mediu și lung pentru ca sistemele de irigații să fie durabile și viabile din punct de vedere economic. Luăm în calcul bazine de retenție, canale pe care le putem realiza, precum Siret-Bărăgan etc. Trebuie să ne adaptăm în funcție de zone. România este o țară mare, în sud avem în vedere dezvoltarea infrastructurii, să analizăm dacă putem să investim în acele canale, dar pentru zona de vest soluția o reprezintă bazinele de retenție, de colectare, cu funcționare multiplă, nu numai pentru sistemele de irigații.”
Ministrul Agriculturii a precizat că în momentul de față „problema principală privind dezvoltarea sistemelor de irigații nu o reprezintă lipsa fondurilor, ci lipsa de stabilitate, a studiilor de fezabilitate, a proiectelor-cheie care să fie puse pe masa investitorilor. Sunt mulți investitori din alte state care ar dori să investească în România dacă am fi capabili să le punem pe masă proiecte viabile”, a spus acesta. În completare la cele spuse de ministrul Agriculturii, dl Valentin Apostol, director în cadrul instituției, a precizat că la ora actuală contractele pentru irigarea suprafețelor agricole totalizează 350 mii ha, deși România are în prezent sisteme funcționale de irigații pe 800 mii ha. Concluzia trasă din această analiză este aceea că oferta este mai mare decât cererea pentru irigații.
„În 2013, prețul curentului electric a fost de 523 lei/MWh, ceea ce a dus la un tarif de 194 lei/1.000 mc de apă. Anul acesta, prețul energiei a scăzut la 409 lei/MWh, cu un tarif de 164 lei/1.000 mc. Așa am reușit să scădem tariful la apa pentru irigații cu 15%. ANIF are și o altă componentă, în afara irigațiilor, foarte importantă în această perioadă: eliminarea excesului de umiditate. ANIF are amenajate lucrări de desecare pe 3 milioane de hectare, care funcționează la capacitatea normală și desfășoară lucrările de apărare împotriva inundațiilor chiar în această perioadă”, a precizat dl Apostol.
Nevoia de resurse financiare
„Când vorbim despre competitivitate, una dintre principalele probleme pe care le avem este cea legată de puterea de a investi. Dincolo de importanța resurselor naturale, apă și sol, avem nevoie de resurse de finanțare. Cred că în anul 2014 există condiții mai bune de creditare decât existau în anii trecuți. Problema cu care se confruntă beneficiarii este legată de inexistența garanțiilor, încercăm să rezolvăm acest lucru cu FGCR, dar și de inexistența capacității de a demonstra că proiectul este viabil. În 2013, MADR a venit cu două ordonanțe de urgență pentru a asigura pentru fermierii mici anumite microcredite în valoare de 15-25 mii și 75 mii de euro pentru confinanțarea proiectelor pentru fermele de familie. O altă ordonanță oferă posibilitatea creării unui fond de microcreditare, două bănci comerciale deja au câștigat, este vorba de OTP Bank și CEC Bank, și ele vor acorda credite în condițiile stabilite de Ministerul Agriculturii în negociere directă cu acestea, dar în condiții mult mai bune, și anume perioada de grație este de 3 ani, iar cea de rambursare a creditului de 10 ani, condiții pe care fermierii nu le întâlneau în relația directă pe care o aveau cu băncile”, a spus ministrul Agriculturii.
Ana MUSTĂȚEA
