Competitivitatea agricola ar trebui sa creasca

La sfârşitul lunii mai, la Bucureşti, a avut loc, sub patronajul MADR, prima ediţie a Conferinţelor Focus Agricol, în cadrul căreia s-a dezbătut subiectul privind securitatea alimentară a României. Evenimentul a reunit reprezentanţi ai unor instituţii şi companii de stat, firme private, organizaţii patronale şi profesionale, precum şi fermieri.

---

Organizatorii conferinţei au afirmat că ideea de a realiza o conferinţă pe această temă a pornit de la problema disponibilităţii resurselor naturale pe care agricultura le are la dispoziţie pentru a asigura securitatea alimentară naţională.

„România nu are nici un fel de problemă pe termen scurt, mediu şi aş îndrăzni să spun că nici pe termen lung în ceea ce priveşte asigurarea necesarului de autoconsum pe care îl are populaţia naţională. Este foarte simplu să tragem această concluzie dacă ne uităm la producţiile din anul 2012, când a fost secetă şi producţia agricolă nu a fost la un nivel pe care ni l-am fi dorit cu toţii şi nu am avut nici un fel de problemă în a asigura consumul intern. Cred că şi într-un an rău, România poate să-şi satisfacă necesarul de consum la nivel naţional”, a precizat încă de la începutul conferinţei dl Daniel Constantin, ministrul Agriculturii.

Integrarea producţiei agricole

Acesta a susţinut că România ar trebui să se concentreze mai mult pe creşterea competitivităţii agricole, să includă aspecte privind creşterea cantităţii şi a calităţii producţiei, dar mai ales să intergreze producţia agricolă. „În 2013, am avut la grâu o producţie de 7,3 milioane de tone şi am exportat 4,7 milioane de tone. Ne bucură faptul că exportăm şi că am deschis noi pieţe. În 2013, am avut o creştere de 75% la produsele agroalimentare pe pieţele terţe, deci altele decât principalul partener, şi anume piaţa unică a UE. Trebuie însă să ne preocupe şi mai mult integrarea producţiei, pentru a creşte valoarea adăugată şi implicit pentru a avea câştiguri mai mari atât pentru agricultori, cât şi pentru bugetul de stat.”

În privinţa Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, ministrul Agriculturii a subilniat faptul că acesta se va concentra mai mult pe integrarea producţiei şi pe corectarea anumitor deficienţe din domeniul agricol. Proiectele care vor integra producţia vor beneficia de un punctaj suplimentar astfel încât zootehnia şi sectorul de procesare să se dezvolte. „Pe partea de horticultură, în viitorul PNDR vom creşte alocarea minimă pentru proiectele privind construcţia de sere de la 1 milion euro/proiect la 3 milioane de euro.”

Dezvoltarea durabilă a sistemelor de irigaţii

Un alt subiect abordat de ministrul Agriculturii a fost cel despre irigaţii: „România are o resursă de apă extrem de importantă, dar în egală măsură are şi un consum foarte mare, comparativ cu alte state, unde grija pentru apă este mult mai ridicată decât în România. De aceea vorbim despre dezvoltarea sistemului de irigaţii, dar care să asigure un management durabil al resurselor de apă. În momentul de faţă, avem 128 de contracte, cu o valoare de 140 de milioane de euro. Vom aloca pe noul PNDR alte 370 de milioane de euro, astfel încât să reabilităm întreaga infrastructură secundară. Încercăm să identificăm şi alte surse de finanţare, pentru că mi-aş dori ca infrastructura primară de irigaţii să fie reabilitată din fondurile de coeziune sau dezvoltare regională, dar nu din cele destinate agriculturii. Sunt discuţii la Bruxelles în acest sens şi sper să se ajungă la un acord, pentru că nu doar România a enunţat o astfel de dorinţă, ci şi alte state membre.” „Gândim o strategie pe termen mediu şi lung pentru ca sistemele de irigaţii să fie durabile şi viabile din punct de vedere economic. Luăm în calcul bazine de retenţie, canale pe care le putem realiza, precum Siret-Bărăgan etc. Trebuie să ne adaptăm în funcţie de zone. România este o ţară mare, în sud avem în vedere dezvoltarea infrastructurii, să analizăm dacă putem să investim în acele canale, dar pentru zona de vest soluţia o reprezintă bazinele de retenţie, de colectare, cu funcţionare multiplă, nu numai pentru sistemele de irigaţii.”

Ministrul Agriculturii a precizat că în momentul de faţă „problema principală privind dezvoltarea sistemelor de irigaţii nu o reprezintă lipsa fondurilor, ci lipsa de stabilitate, a studiilor de fezabilitate, a proiectelor-cheie care să fie puse pe masa investitorilor. Sunt mulţi investitori din alte state care ar dori să investească în România dacă am fi capabili să le punem pe masă proiecte viabile”, a spus acesta. În completare la cele spuse de ministrul Agriculturii, dl Valentin Apostol, director în cadrul instituţiei, a precizat că la ora actuală contractele pentru irigarea suprafeţelor agricole totalizează 350 mii ha, deşi România are în prezent sisteme funcţionale de irigaţii pe 800 mii ha. Concluzia trasă din această analiză este aceea că oferta este mai mare decât cererea pentru irigaţii.

„În 2013, preţul curentului electric a fost de 523 lei/MWh, ceea ce a dus la un tarif de 194 lei/1.000 mc de apă. Anul acesta, preţul energiei a scăzut la 409 lei/MWh, cu un tarif de 164 lei/1.000 mc. Aşa am reuşit să scădem tariful la apa pentru irigaţii cu 15%. ANIF are şi o altă componentă, în afara irigaţiilor, foarte importantă în această perioadă: eliminarea excesului de umiditate. ANIF are amenajate lucrări de desecare pe 3 milioane de hectare, care funcţionează la capacitatea normală şi desfăşoară lucrările de apărare împotriva inundaţiilor chiar în această perioadă”, a precizat dl Apostol.

Nevoia de resurse financiare

„Când vorbim despre competitivitate, una dintre principalele probleme pe care le avem este cea legată de puterea de a investi. Dincolo de importanţa resurselor naturale, apă şi sol, avem nevoie de resurse de finanţare. Cred că în anul 2014 există condiţii mai bune de creditare decât existau în anii trecuţi. Problema cu care se confruntă beneficiarii este legată de inexistenţa garanţiilor, încercăm să rezolvăm acest lucru cu FGCR, dar şi de inexistenţa capacităţii de a demonstra că proiectul este viabil. În 2013, MADR a venit cu două ordonanţe de urgenţă pentru a asigura pentru fermierii mici anumite microcredite în valoare de 15-25 mii şi 75 mii de euro pentru confinanţarea proiectelor pentru fermele de familie. O altă ordonanţă oferă posibilitatea creării unui fond de microcreditare, două bănci comerciale deja au câştigat, este vorba de OTP Bank şi CEC Bank, şi ele vor acorda credite în condiţiile stabilite de Ministerul Agriculturii în negociere directă cu acestea, dar în condiţii mult mai bune, şi anume perioada de graţie este de 3 ani, iar cea de rambursare a creditului de 10 ani, condiţii pe care fermierii nu le întâlneau în relaţia directă pe care o aveau cu băncile”, a spus ministrul Agriculturii.

Ana MUSTĂŢEA