Compostarea la sursă și obținerea compostului în 24 ore

​Una dintre dezbaterile din cadrul „Zilelor Horticulturii Bucureștene”, care s-au desfășurat la USAMV București între 4-7 mai, a fost ”Compostarea profesionistă. Argumente, metode și rezultate”, în care prof Adrian Peticilă a prezentat, pe lângă metodele tradiționale sau mai moderne de compostare, și o soluție oferită de o firmă românească – un compostor în care, în funcție de capacitate, se poate obține compost de calitate într-un timp foarte scurt, direct la sursă. Un astfel de aparat se află și la cantina studențească a Universității.

​Alături de prof. Adrian Peticilă a fost și Gabriel Frunză, product manager la firma Eutron, cei care distribuie pe piață aceste sisteme eficiente de compostare rapidă. Plecând de la necesitatea de a reduce cheltuielile cu colectarea și depozitarea deșeurilor organice (mai ales în agricultură, dar nu numai), cu igienizarea spațiilor respective și alte probleme logistice, a apărut această soluție: un compostor capabil să transforme resturile vegetale, alimentare etc în compost, în 24 ore. Prin tehnologia GreenGood, într-un mediu bine controlat din punct de vedere al temperaturii și umidității și cu ajutorul microorganismelor, din acest aparat se obține compost cu un randament de 80-90%. Gama de echipamente pornește de la capacități de 4 kg/zi, potrivite pentru utilizatori casnici/gospodării, și până la 1.300 kg/zi (500 tone/an) pentru utilizatori industriali.
Așa cum a arătat și reprezentantul companiei, folosirea lui este extrem de simplă, nu necesită setări speciale la fiecare alimentare și nici măcar consumabile, deoarece bacteriile prezente rămân în mediul respectiv și se refac la fiecare ciclu. Recomandarea este ca materia organică să fie cât mai bine mărunțită, să existe umiditate (dar atenție, este nevoie și de un adaos de materie organică uscată pentru a se crea un raport favorabil de C/N). Apa este eliminată treptat, iar dacă este în exces durata ciclului de compostare se poate prelungi. Masa deșeuri se reduce cu 80-90%, iar aparatul nu generează zgomot și miros. Când procesul de compostare se termină el practic se oprește din funcționare. Alimentarea cu materie proaspătă se poate face și treptat, dar pentru finalizarea ciclului de compostare se ia în calcul ultima adăugare. Un alt avantaj al acestui sistem este că dacă aparatul nu este folosit o perioadă mai lungă, de până la circa 6 luni, mediul de microorganisme poate fi reactivat treptat în 2-3 săptămâni, apoi funcționează la capacitate normală. Pentru perioade mai mari, se alimentează din nou cu bacteriile necesare.
Compostul poate fi păstrat până la doi ani fără să piardă din proprietăți, în recipiente închise pentru a fi ferit de lumină și umezeală.
 
Ce facem cu compostul?
Pentru a vedea cum pot fi folosite aceste composturi, la USAMV București s-au făcut mai multe teste, în cadrul unui proiect dedicat, analizându-se atât materia primă ce intră la compostat, cât mai ales fertilizantul care rezultă. Analizele vizează nu doar proprietățile fizico-chimice sau pH, ci și conținutul de metale grele, prezența unor eventuale bacterii sau fungi dăunători etc. În funcție de materia primă introdusă, calitățile compostului obținut diferă. În variantele experimentale, la compostul folosit ca substrat pentru diferite culturi (în special legume), s-a adăugat turbă și perlit. ”Există la unii temerea că ar fitotoxice, dar această însușire poate fi prezentă la composturile rezultate din apele de epurare, reziduale , nu cele din resturi vegetale sau alimentare unde nu s-au găsit microorganisme dăunătoare. Dimpotrivă, odată cu acest compost se introduc în sol și microorganisme utile pentru plante”, a precizat prof. Adrian Peticilă. Din primele concluzii ale experimentelor a reieșit că îngrășământul astfel obținut nu este fitotoxic, proporția în amestecul de substrat este recomandat să fie între 10% și maxim 20% (dar se recomandă și un set de analize inițiale la sol/substrat precum și compost, funcție și de cerințele plantelor), a explicat profesorul Peticilă.
 
Roxana Drăghici