Comuna Luciu din Ialomița - o oază a gogoșarului românesc

​În comunele Luciu și Gura Ialomiței se cultivă legume pe circa 500 ha, predominant gogoșar în câmp. Este o zonă recunoscută pentru această cultură, și nu orice gogoșar, mulți dintre legumicultori fiind atașați de soiul românesc Meterorit, chiar dacă între timp au mai introdus și hibrizi.

​Negrău Florin este unul dintre ei. El are 10 hectare, în care cea mai mare parte a suprafeței este cultivată doar cu gogoșar românesc. Este fidel soiurilor de la Institutul Legumicol de la Vidra de 23 de ani. Pe lângă gogoșar, pe câmp mai pune ardei gras și capia (și la acestea preferă soiuri), pepeni și altele. Legumicultorul spune că a fost primul din zona sa care a adus soiul de gogoșar Meteorit. Înainte de acesta cultiva Cornel, dar al doilea soi a fost mai bun. Nu își păstrează sămânța de la un an la altul, ci cumpără în fiecare sezon. A încercat, pe o suprafață mică, însă rezultatele în cultură nu au fost la fel. ”Nu merită să riști producția doar pentru atât. Mai ales că prețul nu este așa de mare”, este de părere legumicultorul. Negrău Florin nu cultivă doar soiul Meteorit, are și hibrizi de ardei, dar la gogoșar cererea cea mai bună este pentru cel românesc: ”Am avut și hibrizi, dar la Meteorit nu am renunțat. Și nu este vorba doar de diferența de preț la sămânță (care e semnificativă), ci și de altele: soiul acesta s-a dovedit mai puțin pretențios, mai rezistent pe parcursul perioadei de vegetație la condiții variabile și dificile de producție, recolte constante în condițiile de câmp. La gogoșarul nostru mi-a plăcut și calitatea fructului: pulpa este groasă, are o formă și culoare foarte atractive; spre deosebire de hibrid, unde doar prima legare, prima recoltă arăta foarte bine, la Meteorit leagă și face producție și la următoarele etaje iar fructele sunt destul de uniforme. La vânzare, prima recoltă din hibrid a fost mai bună, apoi fructele au devenit mici, necolorate și mi-l respingeau. Soiul nostru a avut fructe bune până la final, constant. Cu aceeași tehnologie, același teren. Și la capia anul acesta am mers tot pe un soi, ”ureche albă” îi spunem noi pentru că din verde trece în galben și apoi în roșu”. Negrău Florin crede că un preț de 4-5 lei ar fi satisfăcător anul acesta, măcar pentru pentru prima ”mână”. Anul trecut a vândut cu 3 lei (e bun, însă nu îți asigură confortul pentru cultura următoare), dar a dat și cu 1 leu/kg. Per total este mulțumit de cultura de gogoșar. A învățat să fie prevăzător și să-și păstreze bani nu doar pentru sezonul care urmează, ci și pentru cel de după, adică are în vedere doi ani în avans.
 
Un alt cultivator fidel soiului Meteorit este Radu Fusea, care cumpără sămânță, în fiecare an, de la Institutul de la Vidra de mai bine de 20 de ani. Are 10 hectare pe care le acoperă în întregime cu gogoșar, doar soi românesc. Spune că a avut într-un singur an un hibrid, nu a fost mulțumit și de atunci nu a mai cultivat hibrizi de gogoșari. Calitatea pulpei, grosimea, culoarea și savoarea acestui soi l-au determinat să îl păstreze în cultură de-a lungul timpului. A fost bine primit și în supermarket. Deși inițial i s-a cerut un alt hibrid, i-a convins pe achizitori de calitatea legumelor sale. Vinde atât pe piețele din jur, cât și în Suceava, Iași etc. Spune că soiul este apreciat și pentru că se comportă bine la procesare (la fiert, copt își menține culoarea și nu pierde mult în greutate), precum și în condiții de păstrare în conserve.  Deși fructul nu are dimensiunea celui obținut dintr-un hibrid, mai ales la prima recoltă, greutatea lui este mai mare. Anul acesta, și-a demonstrat o dată în plus rezistența la condiții de secetă, precum și la atacul unor boli din categoria bacteriozelor, spune cultivatorul. ”Am văzut și am mai testat diverși hibrizi, însă nu m-au convins să îi introduc în cultură: nu rezistă la fel de bine, tufa nu stă dreaptă, se înclină mult (mai mult decât la Meterorit), mai ales dacă nu știi cum să îl uzi. Teoretic, hibrizii dau producție mai mare, dar și investiția cu fertirigarea prin picurare este mai mare, iar pe mine mă interesează calitatea și rentabilitatea culturii”, explică Radu Fusea alegerea sa.
În condițiile din vara aceasta gogoșarul românesc a ieșit în evidență datorită rezistenței mai bune la stresul hidric, în special la arșița din aer. În comuna Luciu legumicultorii irigă din Dunăre. Sunt la treapta a doua, dar seceta și scăderea debitului apei le-a dat emoții, mai ales că o perioadă chiar a fost întreruptă alimentarea. Acum irigarea culturilor de legume se face limitat. Chiar și în aceste condiții, cultura este rentabilă. Fiind o suprafața așa de mare cultivată cu legume, pe distanța a doar două comune, se încearcă să se pună și bazele unei asociații și să se depună proiect și pentru construirea unui depozit frigorific.
 
Roxana Drăghici