Comunicarea în domeniul biotehnologiilor

Acest subiect a fost abordat în cadrul conferinței „Inovații în ameliorarea plantelor”, organizată în acest an în parteneriat cu Ambasada Statelor Unite ale Americii, APPR, Agrobiotechrom și AISR, cu susținerea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Șișești”.

​Informarea corectă și obiectivă a publicului larg reprezintă un pas important în acceptarea mai facilă a inovațiilor din domeniul științei și permite progresul în agricultură.
Dr. William Hallman, profesor la Universitatea de Stat Rutgers din New Jersey, SUA, a vorbit despre comunicare și biotehnologii, precum și despre modul în care alimentele care conțin ingrediente provenite din culturi modificate genetic sunt reglementate pe continentul american.
Potrivit acestuia, Statele Unite ale Americii este lider mondial în ce privește suprafața cultivată cu plante modificate genetic.
„38% din producția agricolă globală modificată genetic se află în SUA. Peste 90% din cele cinci culturi principale cultivate în SUA sunt transgenice.
Aceste culturi sunt: porumbul, rapița, soia, bumbacul și sfecla de zahăr. Majoritatea alimentelor procesate în SUA conțin ingrediente provenite din culturi modificate genetic, iar primele alimente MG au fost aprobate pentru consum în anul 1994.”
Interesant este faptul că legislația americană nu urmărește ingredientele modificate genetic din produsele alimentare, cu toate că acestea fac parte din alimentația curentă a americanilor de aproape 30 de ani și nici obligativitatea etichetării acestora. Pe rafturile magazinelor alimentare, produsele non-OMG sunt mai lesne de identificat, datorită modului în care sunt etichetate și astfel identificarea lor este mai ușoară.
Pe lângă culturile amintite mai sus obținute prin intermediul ingineriei genetice, în SUA se mai cultivă lucernă tolerantă la erbicide, hibrizi de dovleac și de papaya rezistenți la virusuri, cartofi rezistenți la daune mecanice și brunificare, care produc niveluri scăzute de acrilamidă când sunt găsiți la temperaturi ridicate, cartofi rezistenți la mana târzie și care sunt mult mai pretabili pentru depozitare.
De asemenea, se cultivă soiuri de mere (Granny, Golden, Fuji) rezistente la brunificare, precum și ciuperci rezistente la brunificare.
De curând, pe piețele americane a apărut ananasul roz, creat de compania Del Monte Fresh Produce, care conține un nivel scăzut de enzime ce transformă licopenul (pigmentul culorii roz) în betacaroten (pigmentul culorii galbene).
„Analizez percepția consumatorilor din 1992 și în ciuda consumului de lungă durată a alimentelor care conțin OMG, majoritatea americanilor cunosc foarte puține lucruri sau nu cunosc nimic despre plantele modificate genetic.
Mulți americani nu știu că pe rafturile supermarketurilor din America există chiar în acest moment alimente care conțin ingrediente modificate genetic. Unul dintre motivele existenței acestei confuzii este faptul că nu a existat obligativitatea etichetării alimentelor MG.”

De la 1 ianuarie 2022 însă va intra în vigoare o nouă legislație care prevede obligativitatea etichetării produselor care conțin ingrediente modificate genetic.
S-a adoptat termenul de „bioinginerie”, acesta urmând să înlocuiască expresiile „modificare genetică” sau „inginerie genetică”.
În legislație alimentele produse prin bioinginerie sunt definite astfel: „sunt acele produse care conțin material genetic modificat prin tehnici in vitro cu ADNr - iar modificările respective nu au putut fi obținute prin ameliorări convenționale și nu se găsesc în natură”.
„Alimentele al căror material modificat genetic este nedetectabil nu sunt considerate ca fiind obținute prin bioinginerie.
Pentru unii acest enunț ar sugera faptul că produsele obținute prin editare genomică nu sunt considerate ca fiind modificate genetic. Acestea nu se regăsesc pe lista care prevede obligativitatea comunicării consumatorilor asupra faptului ca sunt obținute prin intermediul bioingineriei”, a spus profesorul universitar.

Cu toate că lumea științifică este în consens și afirmă că plantele modificate genetic se pot consuma în siguranță, latura emoțională joacă un rol important în percepția publicului vizavi de organismele modificate genetic.
Așadar, se pune întrebarea: Cum trebuie să se comunice cu consumatorii pe domenii științifice complexe, într-un mediu în care informațiile false abundă?
La această întrebare, dr. William Hallman a răspuns:
„Cred că în comunicare trebuie să ținem seama nu numai de date științifice, ci și de partea emoțională a consumatorilor.
De pildă, trebuie să îi faci să înțeleagă problematicile cu care se confruntă fermierii sau problematica demografică, a creșterii accelerată a populației globului. Trebuie să conectezi toate aceste problematici și abia apoi să vorbești de știință și despre cum pot ajuta aceste tehnologii.
Greșeala pe care o facem este aceea că plecăm de la date științifice și nu de la concepte umane. Comunicarea trebuie construită pe termen lung. Mulți sunt deconectați de agricultură, urbanizarea este pronunțată în multe țări și nu înțeleg mecanismele și cum se lucrează în agricultură și, în mod deosebit, problemele agricultorilor.
Consider că ar trebui să avem mai multe discuții despre aceste probleme.
Cu asta să începem.
În momentul în care există un consens al problemelor care trebuie rezolvate în agricultură, putem apoi să vorbim despre soluții și printre acestea se regăsesc noile tehnici de ameliorare.”

​Ana Ioniță