Condamnabila indolenta a unor factori decizionali

"Dacă în casă este armonie,
starea naţiunii este bună!
Dacă starea naţiunii este bună,
este pace în lume!"

Vechi proverb chinezesc

La sfârşitul lunii iulie şi început de august, România a fost expusă unor fenomene meteorologice excepţionale, materializate în vijelii şi ploi torenţiale, ce au cumulat într-un interval de 48 de ore între 130 şi 180 l/mp. Aceste stihii ale naturii au afectat suprafeţele a 11 judeţe din sudul şi sud-vestul ţării, cu preponderenţă dispuse în zona subcarpatică. Consecinţele acestor fenomene excepţionale, propagate pe o mare întindere, au avut drept consecinţă inundarea şi distrugerea a mii de locuinţe, anexe gospodăreşti, a zeci de mii de hectare de culturi agricole şi, implicit, suferinţe incomensurabile provocate de pierderi de vieţi omeneşti.

În acea perioadă, s-a deplasat în zonele afectate prim-ministrul Victor Ponta, însoţit de staff-ul său politic, însă specialiştii din ministerele şi agenţiile care au ca obiect de activitate protecţia mediului şi gospodărirea apelor nu au fost suficient de vizibili în lupta cu puhoaiele dezlănţuite. Din păcate, unii, în această perioadă critică pentru ţară, şi-au luat concediu sau îşi dădeau cu părerea pe la posturi de televiziune. Spre cinstea lor, pentru salvarea vieţilor în pericol şi a bunurilor, s-au implicat eroic angajaţii ISU, Salvamontul zonal, cadre ale Armatei şi ale Ministerului Administraţiei şi Internelor. Şi de această dată se pune problema predictibilităţii acestor fenomene meteorologice excepţionale şi a responsabilităţii pentru acţiunile menite să contracareze, sau cel puţin să diminueze, efectele dezastruoase ale inundaţiilor.

Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice şi Agenţia Naţională Apele Române, potrivit reglementărilor legale privind organizarea şi funcţionarea lor, pe lângă alte atribuţii, realizează şi politica naţională în domeniul gospodăririi apelor. Astfel, MMSC, prin unităţile specializate din subordine sau prin terţi, realizează investiţiile necesare apărării împotriva inundaţiilor şi înlăturarea efectelor calamităţilor cauzate de viituri, prin realizarea unor amenajări complexe în bazinele hidrografice, inclusiv prin înfiinţarea perdelelor forestiere de protecţie pe versanţi, contra torenţilor. Acest minister şi AN Apele Române, prin cele 11 administraţii bazinale, administrează apele din domeniul public al statului şi infrastructura sistemului naţional de gospodărire a apelor (lacuri de acumulare, diguri de protecţie împotriva inundaţiilor, canale, prize de apă etc.). Toate aceaste activităţi sunt finanţate anual din surse bugetare, din fonduri externe nerambursabile, din fondul de mediu, dar şi prin autofinanţare.

Astfel, numai pentru definitivarea unei hărţi a zonelor de risc s-au cheltuit 47 de milioane de euro, iar studiile de specialitate pentru apărare contra fenomenelor meteorologice au costat 77 de milioane de euro. Din păcate, an de an, mii de proprietăţi din România sunt distruse, inundate sau depreciate de precipitaţii excesive, cu toate că Strategia naţională de management a riscului inundaţiilor, aprobată prin HG nr. 846/2010 şi Directiva CE/60/2007, reglementează concret modul de acţiune şi este susţinută de o finanţare generoasă. În acelaşi sens, este de remarcat că şi Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) are în administrare, conform OUG nr. 82/2011, canale de irigare, desecare şi de evacuare a apei, staţii de pompare, drenuri colectoare, baraje şi numeroase alte investiţii, care pot să diminueze efectele precipitaţiilor excesive, numai dacă sunt întreţinute şi exploatate corespunzător.

După opinia unor specialişti în domeniu, lipsa unui control riguros în ceea ce priveşte cheltuirea fondurilor aferente lucrărilor de protecţie contra inundaţiilor, iresponsabilitatea cu care se avizează amplasarea unor construcţii în zone de risc, extragerea pietrişului şi a nisipului din perimetre care afectează podurile peste cursul apelor şi malurile acestora, dar şi defrişarea excesivă a vegetaţiei forestiere de pe versanţi au amplificat efectele recentelor fenomene meteorologice. Dacă încă de la începutul secolului trecut marele politician I. Brăteanu şi savantul D. Gusti erau preocupaţi de managementul apelor, respectiv de regularizarea râurilor pentru protecţia localităţilor riverane, acum, cu tehnologia performantă, specialiştii de excepţie şi resursele financiare alocate este cu atât mai mult condamnabilă indolenţa unor factori de decizie, care nu se implică ferm când ţara este expusă capriciilor vremii!

Simona MUNTEANU