Conferinţa AGROW, la prima ediţie: fermieri şi cercetare faţă în faţă

Prima ediţie a conferinţei Agrow, care s-a desfăşurat pe 20 noiembrie la Bucureşti, a avut ca temă generală solul, conservarea şi îmbunătăţirea calităţii acestuia prin practicarea unei agriculturi durabile. „Cu moderaţie“, a spus cercetătoarea Georgeta Dicu, care a fost şi moderator al întâlnirii fermierilor cu specialiştii invitaţi.

Dintre subiecte: „Importanţa respectării unui minim de elemente tehnologice în fermă“ (prof. dr. Viorel Ion, prodecan Facultatea de Agricultură, USAMV Bucureşti); „Cum reuşim să păstrăm solurile cu viaţă şi fertilitate ridicate“ (dr. ing. Cătălin Şimota, director general Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului); „Nutriţia plantelor - cea mai importantă verigă în obţinerea sporurilor de producţie semnificative“ (dr. ing. Neculae Claudiu, director tehnic ROfert); „Consulţanţa Agricolă - necesară sau facultativă?“; „Dependenţa producţiilor de schimbările climatice - evoluţia acestora în sezonul agricol următor“ (dr. ing. Elena Mateescu, director general ANM).

Pentru că anul acesta Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice a sărbătorit 50 de ani de la înfiinţare şi 92 de ani de cercetare românească, dr. Marian Bogoescu, vicepreşedinte ASAS, a punctat câteva momente din această istorie, precum şi oamenii de ştiinţă şi politici care au contribuit la bunul mers al agriculturii de la noi. El a mai ţinut să precizeze şi că, în ce priveşte cultura mare, mai ales la păioase, ne putem mândri cu faptul că peste 60% din ce se cultivă în România sunt creaţii autohtone. Chiar dacă producţiile acestora nu sunt foarte mari, s-au dovedit a fi stabile în condiţii de vreme cu mari variaţii ale factorilor de mediu şi cu rezultate bune privind calitatea. Vicepreşedintele ASAS a mai dorit să atragă atenţia asupra unui fenomen: sunt furnizori de seminţe care promit prea mult şi nu întotdeauna rezultatele finale sunt cele promise, unul dintre motive fiind adaptabilitatea redusă a unor hibrizi/seminţe de import la condiţiile de sol şi climă de la noi, idee susţinută şi de dr. Georgeta Dicu.

Importanţa anumitor verigi în tehnologia de cultură

Dar sunt şi soiuri sau hibrizi care răspund bine, mai ales dacă se respectă „un minim de elemente tehnologice în fermă“, a completat prof. Viorel Ion. El a predat fermierilor şi studenţilor din sală o lecţie detaliată despre ce presupune respectarea tuturor verigilor şi cum pot influenţa ele calitatea recoltei. „Foarte mare atenţie la perioada de dinaintea semănatului şi la toţi ceilalţi factori, inclusiv economici“, a spus profesorul. Plecând de la această idee, s-a oprit pe rând la fiecare verigă. În stabilirea rotaţiei culturilor, a atras atenţia asupra efectului pe care îl au plantele premergătoare, la ce lasă sau ce consumă mai mult din sol (nutrienţi, umiditate, combaterea unor boli sau dăunători, structurarea solului etc.), iar în cazul monoculturii, asupra rezervei de patogeni, spectru de buruieni, nivelul pH-ului şi alţi factori restrictivi care pot dăuna recoltei următoare.

Cât priveşte lucrările solului, sunt importante momentul eliberării solului de planta premergătoare, resturile vegetale, umiditatea solului, compactarea. „Dacă am putea efectua lucrări de arat imediat după eliberarea terenului, ar fi ideal. Când nu se poate, alternativa este o lucrare de dezmiriştit, foarte importantă deoarece cât timp solul a fost acoperit cu planta de cultură radiaţia solară a fost reflecată şi pe sol ajunge mai puţin, cu efect de încălzire mai mic. După recoltare, radiaţia este mai mare, aerul se mişcă mai repede deasupra solului şi îl va usca; a crescut ponderea capilarelor şi apa se ridică şi se pierde foarte rapid sub formă de vapori. Prin dezmiriştire se sparg capilarele şi se conservă apa, resturile vegetale intră în descompunere şi ajută la îmbogăţirea solului, seminţele de buruieni care vor germina se pot combate printr-o altă lucrare ulterioară reducând rezerva de buruieni“, a explicat profesorul Viorel Ion. Pentru primăvară, „afânarea adâncă poate înlocui aratul“, „la culturi succesive solul se lucrează doar pe verticală“, a mai sfătuit el agricultorii. În prezentarea sa a mai adus şi alte argumente privind aportul elementelor de tehnologie în succesul culturii (studii Debrecen, Ungaria, timp de mai mulţi ani): Grâu, pe sol tip cernoziom: rotaţie 28%, fertilizare 55%, protecţie 16%, irigat sub 2%, anul climatic 4%; Porumb 28% rotaţie, 40% fertilizare, anul de cultură specific 11%, irigat 14%, densitatea peste 7%.

Dr. Cătălin Şimotă, director Institutului de Pedologie, a completat cu câteva date privind aprovizionările cu principalele elemente nutritive ale solurilor din România, şi a atras atenţia că în caracterizarea unui sol, întotdeauna se ia în calcul clima, altfel datele sunt eronate. Astfel, la conţinutul de azot, în cea mai mare parte sunt soluri aprovizionare cu medie, mică şi foarte mică; situaţia pentru fosfor: 65% din teritoriul ţării este cu conţinut mic, foarte mic şi extrem de mic, în contextul în care se preconizează apariţia unor directive legate de managementul acestui element. „Dacă România nu va avea grijă să îşi apere interesele, aceste directive vor putea lovi puternic în fermierii noştri“, a spus directorul de la Pedologie. La conţinutul de potasiu, situaţia este similară cu cea a fosforului. După o analiză privind aportul de N, P şi K versus export din sol, datele arătă un aport cu 33 kg/ha mai puţin decât se exportă (valori medii/an), pentru o recoltă echilibrată la nivel naţional, similar şi la celelalte două. Aici fermierii din sală au ridicat mai multe probleme: metodologia şi formulele de calcul privind potenţialul unui sol şi rezultatele incorecte ale acestor calcule care influenţează negativ punctajele la proiecte pe fonduri europene. „Atenţie: există nomograme elaborate în 1970. Formulele sunt bune, dar nomogramele sunt vechi. De aceea noi am elaborat un model de calcul cu preţurile actuale. În noul PNDR se preconizează un instrument de management al nutrienţilor, care înseamnă un studiu agrochimic realizat la nivelul fiecărei ferme sau parcele. Acest instrument urmează să fie elaborat de Comisia Europeană şi încă nu se ştie dacă va fi unic sau fiecare ţară va putea să-şi facă propriile sisteme bazate pe propriile experienţe“, a venit răspunsul din partea directorului. S-a mai vorbit despre intervalul obligatoriu dintre analize la nivel de fermă, despre necesitatea şi corectitudinea unor analize ale firmelor autorizate, precum şi a recomandărilor de fertilizare etc. Ca replică la atenţionările directorului de la Institutul Pedologic, reprezentanţii companiilor furnizoare de îngrăşăminte au adus argumente solide privind folosirea produselor pe bază de azot cu tehnologii de eliberare lentă, care să prevină levigarea sau evaporarea acestuia, precum şi testarea solului înainte de aplicarea altor macroelemente secundare sau microelemente.

Şi pentru că toate dezbaterile din cadrul conferinţei au stat sub semnul modificărilor dramatice de climă şi a căutării de soluţii tehnice, directorul ANM, Elena Mateescu, a prezentat mai multe analize comparative din ultimii 100 de ani care au confirmat că în România, din 1900 şi până acum, am avut cei mai călduroşi 9 ani consecutivi (2000-2019), cu cele mai secetoase luni de primăvară şi cea mai fierbinte lună iunie din 1961 până acum. De asemenea, perioada 1-16 noiembrie 2019 este considerată cea mai caldă din istoria măsurătorilor meteo! În aceste condiţii, directorul ANM a făcut câteva recomandări privind alegerea hibrizilor în anumite regiuni geografice şi modificarea datei semănatului în funcţie de evoluţia temperaturilor şi a rezervei de apă din sol. Cu foarte multe date tehnice, conferinţa le-a oferit ocazia fermierilor de a veni şi cu contraargumente, unele de ordin economic, de a-i combate cu exemple concrete din teren pe cei care au venit în faţa lor. Agricultorii nu s-au ferit în a-i atenţiona pe cercetătorii de la stat sau profesori că este cazul să meargă mai mult în fermele româneşti, pe teren, pentru a vedea exact cum stau lucrurile şi să nu vină doar cu „teorii“.

Roxana DRĂGHICI