Conferința Lidea readuce sorgul în atenția fermierilor

​Va înlocui sorgul cultura de porumb? Probabil că nu. Însă, datorită calităților biologice și nutriționale, reprezintă o specie care poate completa foarte bine conveierul de culturi din zonele secetoase (și nu numai), putând fi utilizată atât în alimentația furajeră cât și cea umană, pe lângă multe alte utilizări industriale. Rezistența la stres hidric și randamentul foarte bun sunt elemente care merită atenție mai mare, de aceea compania Lidea a organizat un simpozion dedicat sorgului, cu date tehnice și de piață. 

Frederic Guejd, market manager pentru cultura de sorg Lidea, care și-a intitulat prezentarea ”Sorgul, o alternativă impusă de schimbările climatice”, a vorbit despre istoricul acestei plante în Europa (este originară din zona continentului african), răspândirea ei în lume (41,8 mil. ha mondial, în creștere cu 2,45% în 2022) și mai ales pe continent: Rusia are 180.000 ha cultivate cu sorg, Franța 9.000 ha, Ucraina 7.000 ha). El crede că ar trebui formată cererea pentru a convinge fermierii sau traderii să investească.
Nu mai puțin importantă este informarea cultivatorilor și organizarea unui lanț pentru cultura de sorg. El a explicat că în ameliorare se urmăresc parametri precum: culoarea boabelor, conținut de tanin, conținut de zahăr (care nu trebuie să fie prea mare), calitatea ”stay green”, dezvoltarea unor varietăți cu cantitate mare de biomasă sau reducerea înălțimii plantei pentru a facilita recoltatul.
”Chiar dacă nu este o plantă greu de cultivat, necesită atenție la alegerea corectă a hibridului, potrivit arealului, la perioada de semănat și densitate, dozarea corectă a îngrășămintelor cu azot, managementul buruienilor. Foarte importantă este perioada de recoltat dar și umiditatea la recoltat”, a mai subliniat Guejd.
 
Frederic Moulin, directorul Axereal, apreciază că în România se vor recolta un milion de tone de sorg, în cel mult zece ani.
Deocamdată se cultivă pe 8.500 de ha, majoritatea pentru boabe. Din cele câteva zeci de mii de tone produse anul acesta de exemplu, Axcereal a cumpărat aproximativ 3500, la un preț apropiat de cel al porumbului.
 
În compania Lidea, care promovează sorgul de mai mult timp și are în portofoliu hibrizi, momentan cifra de afaceri din această cultură nu este mai mare de 3%, în timp de floarea soarelui porumbul sau soia, dețin primele locuri.
Magdalena Darac, director general Lidea România este convinsă că “sorgul are mare potențial de dezvoltare. 20% din suprafața de sorg din Europa este cultivată cu hibrizii Lidea. Suntem membri în Eurosorgho, cel mai mare program de selecție și ameliorare a sorgului din Europa, membru în asociația Sorghum ID. Avem cel mai complet portofoliu de sorg din Europa. Acoperim segmentele de sorg cu boabe roșii, boabe albe și siloz, iar lista de hibrizi este actualizată anual”.
Din partea asociației Sorghum ID a vorbit Martin Gomez, care a prezentat obiectivele și strategia de dezvoltare și de promovare din cadrul asociației europene.
 
Din experiența fermierului Dumitru Manole în cultivarea sorgului
O ”lecție” despre cultura sorgului, cu foarte multe detalii tehnice, a oferit-o fermierul Dumitru Manole. De 10 ani el cultivă sorg și testează hibrizi de la mai multe companii, în ferma de la Amzacea, o zonă cu grad ridicat de ariditate. Dar sorgul are o istorie mai veche în România, cu primii hibrizi testați încă de la începutul anilor '60.
”În România, au fost experimentați prima dată la Valul lui Traian 13 hibrizi, în anul 1961, toți depășind hibridul de porumb cu care au fost comparați. În 1962, la noul institut de la Fundulea au început alte experiențe, pentru ca în 1965 să se omologheze primul hibrid de sorg F31, urmat apoi de alții. Tot atunci s-au produs primii hibrizi de sorg pentru mături dar și sorg zaharat.
În 1986 aveam 90.000 ha cu sorg, în 2003 circa 11.000 ha”, a amintit experimentatul fermier.
El a adunat date statistice și din studii proprii referitor la cantitățile medii de precipitații, indici de ofilire, rezerva de apă din sol și alți factori limitativi, precum și efectele lor asupra diversității culturilor și a producțiilor, atrăgând atenția că unele culturi scad ca suprafață, iar altele ies aproape total din structură. Fermierul a făcut și un apel la factorii de decizie precum și la cei care fac lobby la Bruxelles, pentru ca atunci când se ia o decizie să se țină cont nu doar de țară, dar și de arealul geografic din interiorul acesteia, pentru că diferă buruienile, agenții de dăunare etc. Iar anumite restricții nu fac decât să risipească resurse!
Concluziile sale, după cei 10 ani de cultură: sorgul este una dintre plantele recomandate pentru zonele aride, denumită ”cămila deșertului”; particularitățile botanice și fiziologice (rădăcina de tip fasciculat, care explorează straturile de sol 1-20-40 m și diametru în jurul plantei până la 60 cm ating un volum de sol dublu față de cel al porumbului); în lipsa precipitațiilor își oprește creșterea și se reia când condițiile devin mai bune.
”Când cultivăm sorg este absolut necesară cartarea buruienilor. Trebuie eliminate solele infestate cu Sorghum halepense pentru că fac parte din același gen și nu există soluții, erbicide eficiente care să combată costreiul din rizomi. Nu se seamănă sorgul pentru boabe în sole infestate”, a subliniat Dumitru Manole.
Alte sfaturi ale cultivatorului: terenul se curăță toamna cu glifosat, primăvara se ține cont în mod special de temperatura din sol la 8-10 cm, pentru a stabili perioada de semănat. Sunt necesare minim 8oC, se urmărește prognoza pe o săptămână înainte (pentru că este extrem de sensibil la temperaturi scăzute în momentul germinării și al răsăririi); spațiul de nutriție lăsat la semănat - 70 cm între rânduri, asigurând, funcție de certificatul de calitate al semințelor, între 230-260 mii boabe/ha. La adâncimea de semănat, a făcut și aici o modificare, deoarece în luna mai, la adâncimea de încorporare nu mai era umiditate și plantele nu mai răsăreau.
O altă problemă la care s-a oprit este legată de apariția Tanymecusului, pentru că datorită conținutului de acid glucidic este foarte mult atacat. Cea mai bună soluție folosită de fermier în Dobrogea fiind tiametoxan. În fenofaza de la 2 la 6-8 frunze este foarte vulnerabilă, când sorgul are creștere lentă, de aceea trebuie mare atenție la buruieni.
Sugestia lui Manole: să se revină la bromoximil + acid 2,4D, pe care el o consideră o soluție eficace. ”Solicit sprijin cuplat la această cultură, pentru că va fi de real folos în viitor”, a mai spus fermierul din Amzacea.
Alte câteva avantaje tehnologice: sorgul continuă să se dezvolte la 33-34oC, cu 3-4oC grade mai mult decât porumbul; este 80% autogam și, ca atare, polenizarea sa este mai puțin afectată de arșiță.
 
Un porumb mai rezistent și sorg ameliorat
Prof. Valeriu Tabără, președinte ASAS, a amintit și el despre cercetările românești privind sorgul, dar care mai târziu au fost abandonate.
”Mai putem vorbi aici și de un conservatorism al cultivatorilor care nu se vor grăbi să cultive sorg doar după astfel de conferințe și nu se vor desprinde ușor de porumb.
Dar sorgul nu este o plantă necunoscută. În deceniile anterioare s-au făcut experimente reușite cu sorgul zaharat pentru producția de bioetanol, biomasă, fiind și astăzi o speranță pentru aceste scopuri. Nu am crezut că nu se vor continua cercetările.
Noi discutăm acum problema într-un moment critic și încercăm să găsim soluții, după ce am neglijat ani de zile anumite probleme, inclusiv din punct de vedere tehnic. Aș puncta aici reducerea numărului de culturi, a biodiversității agricole (eliminarea aproape total a plantelor tehnice), sau reducerea asolamentului”, a atras atenția Valeriu Tabără.
”Ce plante vor înverzi câmpul vara, în condițiile din Dobrogea, din Bărăgan”? Avem plante sau nu? Mă gândesc la sorg, dar și la o altă plantă - Portulaca oleraceea care are o capacitate extraordinară de depozitare a apei în frunze datorită unei abilități genetice. Cum?”, i-a provocat el pe cercetători.
Cu toate acestea, Valeriu Tabără a punctat și faptul că porumbul nu va putea fi înlocuit de sorg, dar că este nevoie de un porumb mai rezistent la factorii climatici.
“Aș merge pe îmbunătățirea conținutului de hidrați de carbon al sorgului, pentru ca silozul și fermentația lactică, să fie mai eficientă. Putem merge și spre valorificarea sucului zaharat din sorg, dar nu ca sorg furajer, cu reducere de hidrați de carbon.
Trebuie valorificat potențialul tipului de bob pentru hrana umană, raportul dintre amidon și proteină. Sticlozitatea bobului de sorg este foarte importantă, ca și la grâu, de aceea o altă direcție de cercetare ar fi cea a sorgului ca alternativă pentru grâu în producerea pâinii și făinoaselor.”
 
Roxana Drăghici