Conferinţa Naţională a Agricultorilor

La data de 23 mai a.c., Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) a organizat Conferinţa Naţională a Agricultorilor, cu tema „Agricultura - Prioritate Naţională“, un eveniment de referinţă pentru mediul agricol românesc.

Conferinţa din acest an s-a bucurat de prezenţa prim-ministrului României, Viorica Dăncilă, a ministrului Agriculturii, Petre Daea, a membrilor Comisiilor pentru Agricultură din Parlament, a reprezentanţilor companiilor producătoare şi furnizoare de input-uri pentru agricultură, precum şi a oamenilor de ştiinţă din cadrul ASAS şi a altor unităţi din structura administrativă. Cuvântul de deschidere al manifestării ample i-a revenit preşedintelui LAPAR, Laurenţiu Baciu, care a insistat, pentru început, pe necesitatea unei mai bune corelări între ministere pentru rezolvarea problemelor din agricultură. Colaborarea dintre Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Ministerul Apelor şi Pădurilor, dar şi cu Ministerul de Finanţe ar urgenta unele deficienţe legislative care îngreunează bunul mers în activitatea agricolă. Reprezentantul fermierilor a adus critici reprezentanţilor Ministerului de Finanţe şi a reclamat abuzurile pe care aceştia le întreprind, cum ar fi imputarea unor sume pentru carburantul utilizat în agricultură.

O altă doleanţă a dlui Baciu a fost lipsa învăţământului profesional, cu impact negativ asupra dezvoltării sectorului agricol, şi a mai subliniat influenţa periculoasă pe care o au ajutoarele sociale exagerate în a încuraja munca. „Este o problemă naţională, în toate sectoarele de activitate, nu numai în agricultură. Suntem nevoiţi să facem eforturi foarte mari pentru a înlocui forţa de muncă prin utilaje performante. Noi, fermierii, dorim să aducem plus valoare, dar nu putem pe deplin pentru că sunt legi care nu fac decât să ne încurce“, a spus preşedintele LAPAR. Problemele pe care le au fermierii cu autorităţile locale a fost un alt subiect supus atenţiei de dl Laurenţiu Baciu. Acesta a reclamat autorităţi, în principal primari, care se comportă, în opinia sa, precum „Dumnezei pe pământ“ şi nu respectă nici o lege. Agricultorul a adus în discuţie şi problema privind pagubele provocate de animalele sălbatice şi a declarat că celor care gestionează fondurile de vânătoare le revine obligaţia să împiedice astfel de evenimente. De asemenea, a readus în discuţie problema cadastrării greoaie a terenurilor agricole, având în vedere faptul că în noul exerciţiu financiar 2020 subvenţiile vor fi acordate doar pe baza identificării cadastrale a terenurilor agricole. Privitor la deciziile care se iau la Bruxelles, preşedintele asociaţiei a declarat că unele dintre acestea sunt contrare intereselor României, cum este şi cea legată de interzicerea folosirii neonicotinoidelor. „Trebuie să fim mai atenţi pe cine trimitem la Parlamentul European, cine reprezintă România, pentru că de noi depinde cum punem problema, cum luptăm pentru o cauză astfel încât tot ce se hotărăşte să fie şi în folosul nostru. Uitaţi cazul neonicotinoidelor, nu suntem contra, dar daţi-ne soluţia. Înainte de a propune să-mi tai ceva, dă-mi altceva în schimb. Pentru că noi, fără aceste substanţe, mare lucru nu realizăm, ca să nu vă zic că pierderile sunt din start.“ Referitor la viitorul subvenţiilor în agricultură, şeful LAPR a declarat că fermierii români se opun plafonării pentru că ar frâna dezvoltarea sectorului: „Cred că ar trebui să fim un pic mai incisivi. Avem speranţa că veţi găsi soluţii de majorare a bugetelor pentru agricultură, pentru că din cauza schimbărilor climatice agricultorii riscă foarte mult. Ne aşteaptă un exerciţiu financiar care nu se anunţă propice pentru noi, dar să ştiţi, doamna prim-ministru, că agricultorii din România nu doresc plafonarea subvenţiilor. Dacă se ia o astfel de măsură, să ştiţi că se ia împotriva agriculturii româneşti, împotriva fermierilor din România, în condiţiile în care fermierii români au această subvenţie deja mai mică faţă de alţi agricultori europeni.“ A urmat discursul prim-ministrului României, Viorica Dăncilă, care a trecut în revistă priorităţile programului de guvernare, printre care se numără: stimularea producţiei vegetale, zootehnice şi a acvaculturii, înfiinţarea Centrelor de colectare şi procesare legume-fructe, susţinerea produselor deficitare din balanţa comercială etc. Conferinţa Naţională a Agricultorilor a cuprins apoi o secţiune de întrebări care au fost adresate ministrului Agriculturii, la care domnia sa a încercat să răspundă, dar nu înainte de a vorbi despre succesul campaniei de depunere a cererilor de plată pe suprafaţă, finalizată la data de 15 mai a.c. - România fiind prima ţară europeană care a reuşit această performanţă. Ministrul Agriculturii, Petre Daea, i-a salutat pe agricultori, spunându-le că sunt făuritori de hrană ai ţării şi le-a arătat respectul pentru munca pe care aceştia o depun. În urma campaniei de depunere a cererilor a reieşit faptul ca s-au depus 886.000 de cereri, cu 2% mai puţin decât anul trecut, însă, în schimb, suprafaţa a crescut. „Aceasta este justificarea noastră pentru a solicita o suplimentare a plăţilor pentru România, dovedind cu documente. Aceste date aduc România în pragul cifrei de referinţă care a stat la fundamentarea subvenţiilor, ceea ce ne dă posibilitatea să avem argumentul clar şi fundament de discuţii pentru a suplimenta plăţile pentru fermierii români. De aceea, consider ca anul acesta am obţinut o dublă reuşită, pentru că am depus cererile de plată la timp şi că ne apropiem de suprafaţa de referinţă, de 9,7 milioane ha.“ Potrivit oficialului, schimbul de generaţii de fermieri trebuie să reprezinte o prioritate: „Trebuie să ne preocupe găsirea unor soluţii mai fine şi mai adânci pentru a face schimbul de generaţii, deoarece 599.000 de fermieri au peste 60 ani.“ Ministrul Agriculturii a vorbit despre viitorul PNDR, care va oferi o flexibilitate naţională mai mare în a folosi fondurile alocate pe cei doi piloni. „Trebuie să fim atenţi pentru că se înlocuieşte conformitatea cu performanţa şi, anual, planurile naţionale vor fi analizate la Comisia Europeană.“ Acesta a mai susţinut că plafonarea subvenţiilor nu este o măsură acceptabilă pentru agricultura României. Domnul Daea a vorbit şi despre sistemul de irigaţii, despre distrugerea lui, dar şi despre eforturile care sunt depuse pentru reabilitarea acestuia. Schimbările climatice sunt o realitate, nu o ficţiune, şi de aceea fermierii trebuie să aibă la dispoziţie toate instrumentele pentru a produce hrană în mod eficient. Acesta a declarat că a modificat PNDR, respectiv Submăsura 4.3 pentru investiţii în infrastructura de irigaţii, pentru a subvenţiona, până la 30%, achiziţia de echimpamente pentru irigat. O altă preocupare a instituţiei este extinderea sistemului naţional antigrindină. Referitor la interzicerea utilizării neonicotinoidelor, ministrul Agriculturii a declarat: „Nu avem soluţie pentru acest moment, dar nu înlocuiesc Antinevralgicul dacă nu-l am pe al doilea; rămân cu Antinevralgicul, dacă n-am altă soluţie. Ne aflăm în faţa unei neputinţe chimice, de care trebuie să răspundem. De aceea am dat şi, din nefericire, dacă nu se vor găsi alte soluţii, vom fi nevoiţi să folosim în continuare neonicotinoidele.“

Din discursul ministrului de resort nu a lipsit nici cercetarea agricolă - o ramură căreia instituţia îi acordă o importanţă deosebită. În cadrul evenimentului a luat cuvântul şi dl Valeriu Tabără, preşedinte al ASAS. Acesta a susţinut că există o bună colaborare cu Ministerul Agriculturii în ceea ce priveşte repunerea sistemului de cercetare în funcţiune şi i-a îndemnat pe fermieri să aibă încredere în acesta deoarece va aborda tematici de cercetare specifice, susţinute de MADR, precum: fertilitatea terenului, adaptarea tehnologiilor etc. În câteva experienţe de lungă durată efectuate de ASAS, de peste 60 ani, s-a analizat aprovizionarea cu azot şi, mai nou, potasiu. Cel din urmă macroelement trebuie luat în calcul din ce în ce mai mult de către fermieri pentru a obţine producţii ridicate. Cu privire la cercetarea din domeniul biotehnologiilor, preşedintele academiei a subliniat necesitatea reaprofundării acestei ramuri. ASAS şi Academia Română susţin inovaţia şi vor investi în modernizarea laboratoarelor pentru a realiza cercetări aprofundate în aria biotehnologiilor. „Nu putem discuta despre lupta împotriva schimbărilor climatice fără cercetări de vârf în biologie. Vom încerca să punem la punct acele laboratoare care să răspundă provocărilor cu care se confruntă agricultorii şi să asigure rezultate precise. Dacă cercetările noastre pe anumite teme care se discută la Bruxelles, şi în legătură cu care se iau decizii, cum este şi cazul neonicotinoidelor, ar fi început în momentul în care noi am dat semnalul, cred că am fi putut prezenta mai multe argumente privind importanţa acestora pentru agricultura românească. Vă invit să vedeţi primele rezultate într-o experienţă sistematică pe o astfel de problemă şi o să vedeţi că avem justificare, şi o spun cu toată convingerea, de a merge cu rezultate clare la Bruxelles, unde cercetarea ar trebui să primeze atunci când se iau decizii. Porţile unităţilor de cercetare vă sunt deschise“, a afirmat dl Tabără. În cadrul conferinţei au mai luat cuvântul secretarul general ELO, Thierry d´Escaille, dar şi directorul general Bayer România, Pascal Cassecuelle. Conferinţa Naţională a Agricultorilor, organizată de LAPAR, a creat un cadru prielnic de a pune la aceeaşi masă fermieri şi reprezentanţi ai autorităţilor pentru a se asigura b  unul mers al agriculturii româneşti.

Discursul susţinut de prim-ministrul României în faţa agricultorilor

Premierul Viorica Dăncilă, prezent la întâlnirea anuală a membrilor LAPAR - organizaţie cu o înaltă reprezentativitate la nivel naţional, le-a vorbit fermierilor despre priorităţile pe care Guvernul le are în domeniul agricol şi dezvoltarea satului românesc. „Urmărim ca, prin noile politici agricole, sectorul agricol să devină un motor de creştere economică şi o sursă de locuri de muncă pentru populaţia din mediul rural, odată cu garantarea veniturilor agricultorilor, pentru a evita migraţia populaţiei din mediul rural. Accelerarea modernizării agriculturii, pentru a se asigura o hrană sănătoasă, necesară întregii populaţii, recâştigarea pieţei interne, un trai decent al fermierilor, reducerea importurilor şi creşterea exporturilor de produse agroalimentare sunt deziderate pe care urmărim să le îndeplinim. Începând cu anul 2017, în guvernarea actuală au fost realizate 35 de hotărâri de Guvern, dintre care 12 începând cu ianuarie 2018. Asta evidenţiază interesul pe care Guvernul îl acordă acestui sector extrem de important. Alte direcţii strategice cu impact ridicat sunt cele care să conducă la comasarea terenurilor şi finalizarea reformei funciare, precum şi identificarea de măsuri menite să conducă la dezvoltarea, la salvarea zonei montane. Creşterea potenţialului agricol nu se poate face fără dezvoltarea sistemului de îmbunătăţiri funciare. Măsuri importante pe care Guvernul pe care îl conduc le urmăreşte în vederea implementării obiectivelor asumate sunt cele care să pună accentul pe siguranţa şi securitatea alimentară. Programul de guvernare este respectat întocmai, astfel: acordarea în timp util a subvenţiilor pentru agricultură este astăzi o realitate. România este primul stat european care încheie procesul de depunere a cererilor la data de 15 mai 2018. Ministerul Agriculturii, cu sprijinul Guvernului, prin politicile şi actele normative adoptate, reuşeşte să introducă în economia românească, doar în anul 2018, circa 2,67 miliarde euro până la data prezentă, o performanţă unică. Refacerea şi extinderea sistemului de irigaţii. Apa gratuită până la staţia de punere sub presiune, reabilitarea infrastructurii principale de la priza de apă până la staţiile de punere sub presiune pentru circa două milioane de hectare. Creşterea suprafeţelor irigate care în acest an vor depăşi un milion de hectare o vom realiza atât prin măsuri de stimulare a investiţiilor, a utilizării eficiente a apei, cât şi prin facilitarea accesului agricultorilor la un cost redus al apei utilizate. Dezvoltarea sistemului naţional antigrindină şi de stimulare a precipitaţiilor este un obiectiv important care are ca scop extinderea sistemului naţional, odată cu evitarea pierderilor de producţie prin calamitare, stimulare de precipitaţii în zonele aride şi în perioadele critice privind consumul de apă pentru plante, prin operaţionalizarea celor trei centre de comandă - Muntenia, Moldova şi Transilvania - şi punerea în stare de funcţionare a celor şapte unităţi de combatere. Avem în execuţie peste 26 de puncte noi de lansare în Oltenia, Muntenia şi Banat. În anul 2018, deci în acest an, vor fi în total 60 de puncte de lansare operaţionale. Program de stimulare a producţiei vegetale, zootehnice şi a acvaculturii. Aşa cum ne-am asumat, am creat cadrul normativ pentru ca producătorii agricoli să beneficieze de credite garantate de stat cu 80% pentru realizarea de investiţii pentru asigurarea ciclului de producţie sau pentru cofinanţarea proiectelor din fonduri nerambursabile. Au fost acordate garanţii pentru credite în valoare de 1,69 miliarde lei de către Fondul de garantare al creditului rural. Program de susţinere pentru produsele deficitare. Acordarea de sume fixe pe o perioadă de 8 ani la produsele deficitare din balanţa comercială. Programul a început în anul 2017, prin selectarea pe baza datelor statistice a produselor tomate, creşterea efectivelor de suine, în cazul raselor româneşti Bazna şi Mangaliţa, valorificarea superioară a lânii. Creşterea absorbţiei fondurilor europene cu efecte directe asupra menţinerii activităţii în mediul rural, stimularea investiţiilor, dezvoltarea rurală durabilă, cu un impact de circa 9,7 miliarde euro care se realizează pe două fronturi: absorbţie şi contractare de fonduri. Astfel, au fost atrase fonduri nerambursabile de 1,2 miliarde euro în anul 2017, iar în anul 2018 vor fi plătite peste 1,4 miliarde euro pentru investiţiile din PNDR pe perioada 2014-2020. Sprijin pentru angajarea tinerilor în agricultură, acvacultură şi industria alimentară. Avem în Parlamentul României acest program prin care angajatorul este scutit de la plata tuturor obligaţiilor către stat ce decurg din acordarea drepturilor salariale în condiţiile angajării a minimum doi tineri cu vârsta sub 40 de ani pentru o perioadă de cel puţin un an. Programul de pregătire de scurtă durată pentru lucrătorii din agricultură în parteneriat public-privat. Realizarea unui parteneriat public privat între şcolile liceale şi fermierii agricoli, constând în stabilirea de comun acord a unui program de pregătire de scurtă durată a lucrătorilor din agricultură în vederea însuşirii cunoştinţelor specifice muncii lor. Obiectivul este acela de a pregăti un număr suplimentar de 24.000 de specialişti în sectorul agricol, începând din acest an. Program de înfiinţare a Centrelor de colectare şi procesare pentru legumefructe şi pentru unele produse de origine animală. Înfiinţarea Centrelor de colectare şi procesare a legumelorfructelor din bazinele legumicole, respectiv pomicole, în vederea valorificării integrale a producţiei, evitarea pierderilor şi creşterea veniturilor producătorilor agricoli, o bună aprovizionare a consumatorilor. Înfiinţarea de centre de colectare şi unităţi de prelucrare a lânei şi pieilor de ovine şi caprine în vederea reducerii pierderilor crescătorilor de animale, reducerea poluării mediului înconjurător - în mare parte acestea se aruncă sau li se dau foc. Program de încurajare a activităţilor din zona montană. Am aprobat un miliard de euro pentru o perioadă de 10 ani, pentru protecţia resurselor naturale, densitate echilibrată a populaţiei în zona montană, crearea şi conservarea locurilor de muncă, crearea şi protejarea infrastructurii de acces, elaborarea de politici şi reglementări pentru încurajarea activităţilor specifice zonei montane cu incidenţă asupra celor 28 de judeţe din acest areal care vizează atingerea obiectivelor de mai sus. Program naţional de cercetare-dezvoltare. Finanţarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice cu 100 de milioane de euro, în vederea realizării de clustere de cercetare, în care România are avantaj competitiv. Lucrăm la un program naţional de cercetare-dezvoltare agricolă post2020, în vederea realizării unei strategii integrate, care să asigure adaptarea noii tehnologii la condiţiile de producţie din România, vizând în special măsuri privind cercetarea aplicativă, inovarea şi reducerea costurilor de producţie, pe fondul sporirii randamentului şi calităţii produselor. Program de încurajare a agriculturii ecologice şi a produselor tradiţionale, înfiinţarea Laboratorului Naţional pentru Certificarea Produselor Ecologice şi Tradiţionale, încurajarea activităţilor agricole şi nonagricole, în scopul garantării veniturilor, menţinerii tradiţiilor, evitarea migraţiei şi asigurarea unor produse de calitate destinate cu preponderenţă pieţei naţionale. În prezent sunt deja patru produse protejate - magiunul de Topoloveni, salamul de Sibiu, novac afumat din Ţara Bârsei şi telemeaua de Ibăneşti. Sperăm să avem cât mai multe produse. Program de măsuri legislative pentru sectorul agricol, cadastrarea de către stat a terenurilor agricole, revizuirea legislaţiei din agricultură cu privire la achiziţionarea terenurilor, realizarea îndrumarului legislativ, aşa cum am promis, îmbunătăţirea legislaţiei cu privire la trasabilitatea produselor agroalimentare, revizuirea cu celeritate a legislaţiei referitoare la managementul ambalajelor, ecarisaje şi dejecţii. Nu în ultimul rând, aş vrea să vă anunţ că avem în plan, în perioada următoare, înfiinţarea Casei de Comerţ a României, care va intermedia comercializarea produselor agroalimentare şi a animalelor, va închiria sau construi centre de colectare prelucrare şi va negocia contracte în numele producătorilor agricoli pentru export şi intern. Toate aceste măsuri vor duce la deschiderea de noi pieţe pentru produsele româneşti, cu o capacitate de desfacere şi de producţie în regim propriu şi se vor semna contracte de achiziţie cu fermieri pentru o perioadă de 3 ani. România va deţine de la 1 ianuarie 2019 preşedinţia rotativă de 6 luni a Consiliului Uniunii Europene. Mottoul care ne va călăuzi este coeziunea - o valoare comună europeană, iar prin alegerea acestui concept am urmărit transmiterea unui mesaj convergent cu dezbaterile actuale în plan european. În acelaşi timp, am dori să subliniem faptul că cetăţenii europeni trebuie să resimtă, la nivelul vieţii de zi cu zi, beneficiile apartenenţei la Uniunea Europeană. În acest context, este important ca noul buget al Uniunii Europene să susţină în continuare obiectivele investiţionale pentru stimularea convergenţei, la nivelul întregii Uniunii. Am apreciat faptul că Politica de Coeziune şi Politica Agricolă Comună rămân principalele priorităţi investiţionale în viitorul buget, însă nu putem spune că ne simţim confortabil cu reducerea alocărilor pentru cele două politici mai ales, în termen reali, acestea par a fi mult mai mari decât procentele anunţate. Credem că aceste reduceri ar putea întări procesul de consolidare a convergenţei şi de reducere a decalajelor de dezvoltare. Aşa cum ştiţi, mulţi ani la rând am fost, în calitate de europarlamentar, vicepreşedinte al comisiei de agricultură şi dezvoltare în Parlamentul European şi am susţinut agricultura românească şi fermierii români. În calitate de primministru, voi susţine ca Politica Agricolă Comună să continue să fie o politică puternică, bazată pe cei doi piloni, cu o alocare bugetară la fel de consistentă ca până în prezent, care să poată să răspundă provocărilor economice, de mediu şi sociale. România nu poate accepta o Politică Agricolă Comună fără Pilonul 2 – Dezvoltare Rurală sau cu diminuarea obiectivelor şi a ariei de aplicabilitate a programelor naţionale de dezvoltare rurală. Un alt lucru important îl reprezintă convergenţa plăţilor directe la nivelul UE, reducerea decalajelor între nivelul plăţilor directe la hectar. Vă asigur că România, în mod ferm, nu susţine plafonarea plăţilor directe pentru fermele mari şi chiar avem în vedere creşterea ratei plăţii redistributive cu câteva procente, pentru a încuraja fermele mici şi marginalizate. Actuala arhitectură a Politicii Agricole Comune, care ţine seama de aspectele ecologice - şi mă refer la eco-condiţionalitate, plăţi directe pentru înverzire şi cele de agromediu - trebuie să fie abordată de o manieră mai flexibilă şi mai coerentă care să permită ca statele membre să definească ţinte care să asigure atingerea obiectivelor definite la nivelul Uniunii Europene. Nu în ultimul rând, Politica de Dezvoltare Rurală va trebui să răspundă nevoilor de dezvoltare şi de modernizare ale sectorului agricol, ale celui agroalimentar, ale zonelor rurale, prin crearea de locuri de muncă şi infrastructura necesară. Doamnelor şi domnilor, în încheiere vreau să vă asigur că prezenţa mea astăzi, aici, nu este întâmplătoare. Este un angajament pe care mi-l iau în faţa dumneavoastră - că voi susţine agricultura românească în calitate de prim-ministru, aşa cum am făcut-o ani la rând, în calitate de europarlamentar.“

Ana IONIŢĂ