Conferinţa Naţională a Cartofului, la cea de-a V-a ediţie

La data de 27 februarie a.c., la Poiana Braşov, a avut loc cea de-a V-a ediţie a Conferinţei Naţionale a Cartofului, care s-a bucurat de prezenţa unui număr mare de cultivatori din regiunile cu tradiţie pentru această cultură, cercetători din cadrul ASAS, INCDCSZ Braşov, reprezentanţi din cadrul inspectoratelor teritoriale pentru Calitatea Seminţelor şi Materialului Săditor şi unităţile fitosanitare, precum şi ai Ministerului Agriculturii şi Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură. Moderatorul evenimentului a fost dr. ing. Gheorghe Boţoman.

Subiectele abordate au fost diverse, pline de conţinut şi toate s-au concentrat pe această cultură, care, din păcate, în România se află an de an în declin. Romulus Oprea, preşedintele Federaţiei Naţionale Cartoful din România (FNCR), a susţinut o prezentare intitulată „Imaginati-vă o lume fără cartofi“. Cartoful este un produs atât de comun, chiar banal, încât ni se pare firesc să dispunem oricând de el şi să îi ignorăm importanţa. International Potato Center (CIP) din Lima (Peru) a dezvoltat un program global de promovare a cartofului, provocându-ne să ne imaginăm cum ar fi viaţa fără acest aliment care face parte din dieta obişnuită, antrenându-i pe toţi cei implicaţi, de la producători până la consumatorul final. Datorită valorii nutriţionale şi a impactului redus asupra mediului, cartoful poate oferi răspuns pentru multe dintre problemele actuale ale omenirii. China şi India, cele mai populate ţări ale globului, au elaborat programe serioase de creştere a producţiei şi consumului de cartof, iar International Potato Center dezvoltă programe agronomice şi de ameliorare care cresc producţiile şi valoarea nutriţională a cartofului. Pe plan global, cartoful se cultivă pe o suprafaţă de 18,2 milioane ha şi furnizează 314,1 milioane de tone. Cultura se află pe locul 4 în ce priveşte producţia totală, după porumb, grâu şi orez. Referitor la impactul asupra mediului, cultura de cartof necesită un necesar de apă de 555 litri per kilogramul de produs, pe când altele au nevoie de o cantitate mult mai mare de apă, în fruntea clasamentului aflându-se carnea de vită, cu un necesar de apă de 18.800 litri/kg. Conform unui studiu al Alianţei pentru Cercetare a Cartofului şi Educaţie, cartoful şi fasolea sunt cele mai ieftine surse de potasiu şi fibre.

Un an critic în toată Europa

Privitor la cultura de cartof în anul 2018, preşedintele FNCR a declarat că a fost un an critic în toată Europa. Europa de Vest s-a confruntat cu unul dintre cei mai secetoşi şi călduroşi ani din istorie, ceea ce a dus la reducerea semnificativă a producţiei, dar şi a calităţii acesteia. În unele ţări, producţia a fost mai mică cu peste 40%. Germania, Spania, Olanda - ţară specializată în producerea de cartof pentru sămânţă - au înregistrat producţii seminificativ mai mici. Recolta insuficientă de pe piaţă a dus la creşterea preţului produsului pe piaţa europeană. Producţia de sămânţă pentru cartof a fost şi ea afectată în mod negativ, astfel că oferta redusă va avea un impact de reducere a suprafeţelor plantate în sezonul 2019 în toată Europa. Reprezentantul cultivatorilor a declarat că preţurile au urcat semnificativ, depăşind la unele soiuri 900 euro/tonă pentru categoria biologică Elită, calibru 35/55 mm. Dacă sunt luate în considerare şi cheltuielile de transport, preţul va depăşi 1 euro/kg. Costurile de înfiinţare a culturilor vor fi mai mari, contribuind semnificativ la mărirea cheltuielilor totale pe unitatea de suprafaţă. În România, preţul cartofului de consum este în continuă creştere. Ca şi în alte ţări europene, România a avut parte de un sezon atipic, nefavorabil cartofului. Primăvara a fost secetoasă şi a determinat iniţierea unui număr mic de tuberculi pe plantă, vara a fost cu precipitaţii abundente soldate local cu inundaţii şi băltiri, atacul de mană a fost foarte puternic, greu de controlat şi din cauza imposibilităţii efectuării tratamentelor chimice cu mijloace terestre. Producătorii au înregistrat pierderi însemnate din cauza putregaiurilor. Episodul de secetă semnalat în timpul perioadei de vegetaţie a determinat întărirea solului şi formarea de bulgări, lucru care a îngreunat foarte mult recoltarea. „Toţi aceşti factori au dus la producţii mai mici, cu probleme de calitate şi păstrare deficitară“, a spus Romulus Oprea.

Suprafeţe în descreştere

Pe piaţa autohtonă tendinţa este vădit descrescătoare a suprafeţelor cultivate cu cartof, iar acest produs practic nu mai este disponibil din producţia internă. Preşedintele federaţiei a declarat că în România cultura cartofului a devenit mult prea riscantă, necesită investiţii foarte mari, în trei ani din cinci fermierii fiind n pierdere sau la limita profitabilităţii. Producătorul român nu beneficiază decât parţial de creşterile preţurilor pe piaţă, în toamnă fiind „forţat“ să livreze la preţuri promoţionale. „Promoţiile din magazine au fost făcute cu marfa noastră. Stocurile ni s-au epuizat, iar acum cartoful vine din alte ţări, iar noi contribuim la bunăstarea lor“, a susţinut acesta. Conform datelor APIA, suprafaţa totală cultivată cu cartof în 2018 a fost de 33,2 mii ha, din care 2.897 ha cartof timpuriu pentru industrializare şi 494 ha cartof pentru sămânţă. Suprafeţele cultivate sunt în scădere de la un an la altul. În 2017 se cultiva o suprafaţă totală de 35 mii ha, iar în 2013  aproximativ 54 mii ha. Lipsa unui material de plantat de bună calitate pentru peste 80% din suprafaţa cultivată aduce producţii mici, necompetitive faţă de ţările cu tradiţie. Lipsa sistemelor de irigaţii şi a depozitelor specializate contribuie la ineficienţa producătorilor autohtoni. România se află pe ultimul loc în UE în ceea ce priveşte producţia, aceasta fiind de circa 17 t/ha. „Credem cu tărie că producţia de cartof din România se află la un moment de răscruce. Această cultură nu trebuie să dispară şi ar trebui ca măcar jumătate din cantitatea de cartof consumată în România  să fie produsă în ţară“, a menţionat reprezentantul cultivatorilor de cartofi. În cadrul conferinţei, acesta a expus o serie de propuneri, pe termen scurt şi mediu, pentru îmbunătăţirea situaţiei, printre acestea numărându-se: plata cât mai rapidă a sprijinului cuplat, alocarea în totalitate a bugetelor celor două măsuri de sprijin cuplat pentru cartof, organizarea unei întâlniri cu reprezentanţii reţelelor de supermarketuri din România, cu MADR ca mediator, includerea construirii de sisteme de irigaţii în zona tradiţională de producere a cartofului printre priorităţile ministerului, clarificarea situaţiei privind despăgubirea producătorilor de cartofi afectaţi de organismele de carantină dăunătoare culturii, găsirea unei soluţii de acordare a unui ajutor de minimis pentru producătorii de cartof fiscalizaţi, dotarea laboratorului specializat în testarea virotică a cartofului pentru sămânţă, dotarea unui laborator regional pentru depistarea bolilor şi dăunătorilor de carantină în zona tradiţională de producere a cartofului pentru sămânţă (Covasna, Braşov), omologarea unor produse chimice destinate depozitării cartofului pentru consum, iniţierea unui program „Primul depozit pentru cartofi“, în genul „Primul siloz“, pentru a încuraja producătorii de cartof să-şi construiască depozite specializate, încurajarea producerii de soiuri de cartof româneşti. „Propunem ca MADR, împreună cu alte instituţii şi cu FNCR, să elaboreze un plan naţional de revigorare a culturii cartofului în România până nu este prea târziu. Suntem deja dependenţi de importuri la cartoful pentru sămânţă, n-ar trebui să devenim dependenţi total şi la cartoful pentru consumul intern“, a conchis preşedintele federaţiei. Necesarul intern de cartof al României este de 2 milioane de tone de cartofi/an, iar consumul pe cap de locuitor depăşeşte 90 kg/an. Invitat la conferinţa naţională, Valeriu Tabără, preşedintele ASAS, a declarat că la cultura cartofului România a intrat în zona dependenţei de importuri şi că este mai mult decât necesară creionarea unui plan strategic naţional pentru dezvoltarea acestui sector de producţie, inclusiv partea de cercetare. „Trebuie să urmărim calitatea. România nu are şanse decât dacă merge pe calitate, nu avem condiţiile climatice din Germania, de exemplu“, a spus fostul ministru al Agriculturii.

Controlul manei

Din partea Institutului National De Cercetare-Dezvoltare Pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov (INCDCSZ) a vorbit dr. Monica Hermeziu, iar subiectul abordat a fost combaterea manei la cartof. Ciuperca răspunzătoare de producerea aceastei boli a devenit agresivă, şi-a scurtat perioada de incubaţie, sporulaţia s-a intensificat şi îşi dezvoltă miceliul şi la temperaturi scăzute (de minimum 3 grade Celsius). Deoarece populaţia ciupercii este foarte diversă, fiind necesară indentificarea speciilor pentru un control eficient, reprezentantul institutului i-a îndemnat pe cultivatori să trimită probe dacă au plante de cartof atacate de mană. Institutul a dezvoltat un proiect, cu sprijinul MADR, pentru a face o cuantificare a evoluţiei ciupercii la soiurile româneşti. Majoritatea soiurilor româneşti se comportă bine şi au rezistenţă foarte bună la mană. În 2018, în România s-a identificat sămânţă infectată cu acest agent patogen şi condiţiile climatice au favorizat atacul de mană. Potrivit specialistului, factorii care trebuie luaţi în considerare atunci când se alege un soi sunt: rezistenţa la boli, preferinţele consumatorilor, capacitatea de producţie, calităţile culinare, maturitatea, capacitatea de a-şi păstra calităţile etc. În privinţa strategiei de control, s-a recomandat eliminarea surselor de infecţie primare: achiziţia de sămânţă tratată şi sănătoasă, eliminarea resturilor de tuberculi şi samulastra din câmp, cultivarea de soiuri cu toleranţă ridicată la mană, adaptate condiţiilor climatice locale, adaptarea programelor de protecţie fitosanitară în funcţie de condiţiile meteo, precum şi implementarea unui management al rezistenţei la fungicide (alternarea de produse diferite ca mod de acţiune, clasă chimică etc.).

Soluţii Agricover pentru reuşita culturii de cartof

Despre soluţii eficiente pentru optimizarea profitabilităţii per hectar au vorbit Ghiţă Pinca, director general Agribusiness Agricover, şi Flavius Nichifor, director tehnic Agricover, Agricover fiind sponsorul principal al evenimentului. Planul de fertilizare optimă la cultura de cartof a fost prezentat de Răzvan Şerbănică, director regional Agricover, care a afirmat că firma doreşte să aducă pe piaţă îngrăşăminte chimice în formule noi, cu o solubilitate ridicată. Robert Rekkers, directorul general Agricover Credit IFN, a vorbit despre finanţarea specializată pentru producătorii de cartof, subliniind faptul că instituţia financiară nebancară este singura din piaţă specializată exclusiv în finanţarea agriculturii. La ediţia din 2019 a Conferinţei Naţionale a fost prezentat un proiect al firmei Agricover ce constă în înfiinţarea unui Club al Fermierilor Români (CFR), despre care a vorbit Florian Ciolacu, director executiv. CFR doreşte să sprijine autorităţile pentru a înţelege nevoile şi problemele fermierilor şi propune soluţii concrete, promovează interesele membrilor Clubului pe teme legislative, fiscale, tehnologice, dezvoltă proiecte concrete pentru creşterea competitivităţii, stabileşte parteneriate cu asociaţii profesionale, centre academice, organizaţii tehnologice, think-tank-uri strategice, asigură informarea permanentă a membrilor clubului etc.

Produse Bayer pentru protecţia culturii

Reprezentantul companiei Bayer, Marius Dineş, grower and channel services manager, şi-a început expunerea cu faptul că în viitor nevoia de hrană se va dubla, pe fondul creşterii demografice. „Pământul ne-a făcut o invitaţie la cină pentru 10 miliarde de consumatori în anul 2050. În aceste condiţii, va trebui să producem cu 50% mai mult, iar producătorii nu sunt singuri în această provocare, compania Bayer vă este partener.“ Pentru cultivatorii de cartof, compania germană are în portofoliu mai multe produse specifice. Velum Prime 400 SC este un produs sistemic, cu acţiune nematocidă şi fungicidă, ce conţine substanţa activă fluopiram. Produsul urmează să fie omologat şi pentru cultura de cartof. Fungicidul Ernesto Silver a fost cerut de fermierii români datorită acţiunii sale deosebite asupra râiei argintii şi va fi disponibil din anul 2020. Fungicidele Antracol şi Consento mai pot fi utilizate până la data de 22 iunie a.c., respectiv 14 septembrie 2019. Pentru distrugerea buruienilor se pot utiliza erbicidele Sencor Liquid 600 SC, Centurion Plus, precum şi Challenge 600 SC, pe bază de aclonifen. Cel din urmă a fost omologat în decembrie 2018 şi combate buruienile dicotiledonate anuale şi unele monocotiledonate anuale, iar doza este de 2,5-4 l/ha. Pentru o preluare optimă şi rezultate maxime, erbicidul trebuie aplicat uniform la suprafaţa solului pentru a forma o peliculă omogenă.

Nutriţie optimă

Pentru îmbunătăţirea stării nutriţionale a plantelor de cartof, dr. Grzegorz Cieslinski, business and product development consultant Intermag, a expus câteva dintre produsele companiei. A fost prezentat produsul Bactim Sol cu rol în îmbunătăţirea fertilităţii solului prin creşterea conţinutului de humus şi a disponibilizării nutrienţilor din sol. Este un produs biologic ce conţine tulpini unice de Bacillus subtilis, B00105 şi Bacillus licheniformis izolate din mediul natural, specializate în decompunerea celulozei - componenta principală a resturilor vegetale. Bacteriile se multiplică rapid în sol, fiind active pe toate tipurile de sol. Se administrează pe resturile vegetale pentru a le descompune, acestea fiind o sursă de humus şi nutrienţi în sol. Ultima prezentare a fost susţinută de Marius Marica, director de marketing Timac Agro România, şi s-a intitulat „Fertilizarea la cartof - pasul de la o producţie medie la performanţă“. Expunerea sa s-a concentrat pe asigurarea unei nutriţii optime a culturii de cartof. Reprezentantul companiei franceze a declarat că fertilizarea are un cost destul de mare, însă 40% din producţie se datorează nutriţiei. „Nu puteţi să controlaţi preţul de valorificare, dar puteţi avea control asupra producţiei. 30% din azotul aplicat în România este administrat incorect şi constatăm o tendinţă de suprafertilizare cu fosfor în ultimii 4 ani.“ Marius Marica a supus atenţiei nu doar rolul important al principalelor elemente nutritive - N, P, K, dar şi pe al celor secundare: magneziul în fotosinteză, sulful în transformarea azotului în proteine şi calciul în dezvoltarea sistemului radicular şi a rezistenţei pereţilor celulari. Timac Agro propune trei variante de fertilizare, cu Eurofertil Top 51 (4-10-20), Timac 42 (10-12-20), Eurofertil Top 36 (0-12-24), care împreună cu azotul administrat la rebilonare constituie o nutriţie echilibrată.

Cea de-a V-a ediţie a Conferinţei Naţionale a Cartofului a fost un succes, prin prisma numărului mare de participanţi, calităţii speakerilor şi a subiectelor abordate, iar mesajul a fost unul de unire a forţelor pentru revigorarea culturii de cartof în România.

Ana IONIŢĂ