Conferinţa Naţională a Cartofului, tensiuni şi îngrijorări

A VI-a ediţie a Conferinţei Naţionale a Cartofului a reunit peste 300 de cultivatori de cartof din România, însă nu a fost deloc una cu un ton optimist. Liderii FNCR şi producătorii sunt extrem de îngrijoraţi de actuala situaţie a acestei culturi şi de faptul că multe dintre semnalele lor de alarmă au rămas fără răspuns din partea autorităţilor. Cartoful este un aliment de bază în meniul românilor, dar cât din cantitatea aflată pe piaţă este cartof produs în ţară şi mai ales cât din acesta are proprietăţile nutriţionale şi fitosanitare corecte?

Sunt doar două dintre întrebările pe care FNCR le ridică de câţiva ani. La acestea se adaugă cele legate de suprafaţa reală cu cartof din România, la producţii, material certificat etc.

O strategie cu date eronate?

Romulus Oprea, preşedintele FNCR, a trasmis tuturor factorilor de decizie semnalul de alarmă al cultivatorilor de cartof din România, acela de a nu lăsa cartoful românesc să dispară, producţia la nivel naţional fiind sub 40% din nevoia internă reală. El a vorbit despre cartof ca despre o cultură „cu sens unic“, care nu permite nicio greşeală în tehnologie, riscurile fiind mari şi pierderile irecuperabile. Este aliment de bază, chiar dacă preşedintele ASAS, Valeriu Tabără, a sugerat şi alte posibile destinaţii ale acestuia (industrializare amidon, alcool, celuloză etc.). Dar „este imposibil să discutăm de existenţa acestei culturi dacă ne uităm la cifre, la situaţia reală! (APIA - n.a.)“, a spus Oprea. „La nivel de federaţie încercăm să atragem atenţia în permanenţă Ministerului Agriculturii, pentru că noi, fermierii, ne aflăm în derivă, cultura cartofului se află în derivă şi ar trebui să se treacă urgent de la vorbe la fapte. Avem nevoie de politici agricole viabile, care să folosească date reale, pentru ca industria cartofului să fie cu adevărat performantă.“

Sorin Chiru, directorul Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof din Braşov, a propus „o monitorizarea mai corectă şi atentă a suprafeţelor cultivate, ca să putem structura un plan realist de dezvoltare pentru 2021-2027“. Totodată, a reafirmat nevoia de finanţare în domeniul cercetării pentru a putea genera soiuri noi de cartof şi pentru a trece cu ele din laborator pe câmp, în ferme comerciale.

Şi Ioan Moroianu, directorul executiv FNCR, a prezentat o analiză detaliată a suprafeţelor şi producţiilor raportate la nivel de ţară, atât date APIA, cât şi cele de la Direcţiile Agricole. Au rezultat multe date care nu se potrivesc cu realitatea. Conform APIA, în România, în ultimii 6 ani, suprafaţa cultivată cu cartof s-a redus de la 54.000 ha, în 2013, la 27.000 ha, în 2019. Tot anul trecut, conform raportărilor din DAJ, suprafaţa totală cultivată cu cartof ajungea la aproximativ 173.000 ha. Diferenţa este uriaşă, chiar dacă se iau în calcul şi gospodăriile, suprafeţe care nu intră la plată în evidenţele APIA. Şi se pune problema ce material semincer se foloseşte pe aceste suprafeţe, în condiţiile în care se certifică anual sub 500 ha pentru sămânţă. „Unde este producţia de pe aceste suprafeţe? O dăm la porci? Nu, ar fi prea scump?“, a adăugat preşedintele federaţiei. „Din păcate, aceasta este imaginea reală a culturii cartofului în România: suprafeţele cultivate cu cartof de consum şi de sămânţă sunt în continuă scădere, generând importuri semnificative. Cartoful de import nu este testat corespunzător la intrarea în ţară şi creează probleme de biosecuritate la nivel naţional (diverse boli, unele de crantină). Se adaugă lipsa depozitelor adecvate, care nu pot fi construite dacă din cinci ani agricoli producătorii de cartof au profit doar într-unul sau doi ani, în restul timpului fiind pe pierdere“, a precizat Ion Moroianu. Plecând de la ideea corectitudinii datelor care ajung la MADR sau cu care ministerul lucrează, şi Valeriu Tabără, preşedintele ASAS, a atras atenţia că, deşi ne mândrim cu câteva recorduri, unii indicatori economici nu sunt deloc măgulitori: suntem singura ţară cu putere agricolă din UE care are deficit comercial de produse agroalimentare, ne-am dus mai degrabă pe sisteme de cantitate decât de calitate, avem o valoare scăzută a producţiei agroalimentare în România (15-18 miliarde euro, faţă de potenţialul de 40-50 miliarde).

„Am prezentat ministerului în decembrie 2019 problemele complexe cu care ne confruntăm şi nu am primit niciun răspuns până acum. Am cerut desemnarea unei persoane care să se ocupe de solicitările noastre specifice şi sperăm ca acest lucru să devină realitate. Fără un sprijin corect pentru cartof, o să avem mari probleme pe termen mediu şi lung. Am cerut stoparea concurenţei neloiale şi a importurilor, cultura de cartof fiind una pretenţioasă, cu aşteptare lungă şi valorificare nesigură. Am rugat, în regim de urgenţă, medierea de către MADR a unei întâlniri de lucru cu marile lanţuri de magazine, tocmai pentru a nu dispărea de pe piaţă“, a intervenit şi Aurel Tănase, preşedintele OIPA Legume-Fructe, organizaţie din care FNCR face parte.

Au mai fost prezenţi în cadrul conferinţei: Viorel Morărescu, director general Direcţia Generală Industrie Alimentară din cadrul MADR, Monica Hermeziu, INCDCSZ (cu date importante privind evoluţia unor boli-problemă şi combaterea corectă a acestora).

Reprezentanţii companiilor Bayer, Corteva Agriscience, Intermag, Agricover au vorbit despre soluţiile eficiente de scădere a costurilor de producţie la hectar şi despre cele mai noi şi performante tratamente pentru culturile de cartof. Adrian Teban şi George Andron (Corteva) au readus în atenţie controlul eficient al manei cu Zorvec şi insecticidul Closer, precum şi prelungirea omologării până în 2021 pentru Vidate. Sorin Petrache, director culturi speciale Bayer, a anunţat produse noi pentru cultura cartofului: Emesto, Velum şi Serenade. Florian Nechifor, director tehnic Agricover, a trecut în revistă toată gama de produse şi fertilizanţi pentru sectorul horticol, alături de partenerul Intermag, cu biostimulatorul Tytanit şi corectorul de aciditate Aqua Trio.

Roxana DRAGHICI