Conferinta Nationala de Informare pentru accesarea fondurilor europene

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit a organizat în perioada 23 – 26 iunie 2011 în Bucureşti, în cadrul complexului expoziţional Romexpo, „Târgul Naţional al Finanţărilor Europene pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală”.

---

In cadrul targului au fost prezentate produse agroalimentare şi servicii specifice mediului rural, realizate la standarde europene prin proiectele finanţate cu fonduri nerambursabile acordate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013. Evenimentul a permis tuturor persoanelor interesate, nu doar să vadă produsele şi serviciile realizate la standarde europene, dar şi să se informeze cu privire la etapele care trebuie parcurse pentru accesarea fondurilor nerambursabile pentru dezvoltarea unei investiţii, atât de la instituţiile abilitate, cât şi de la cei care au beneficiat deja de fondurile
nerambursabile acordate prin PNDR. In a doua zi a desfăşurării târgului naţional a avut loc şi Conferinţa Naţională de Informare privind accesarea fondurilor europene pentru agricultură şi dezvoltarea mediului rural unde au participat Valeriu TABĂRĂ – Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Tanczos BARNA – secretar de stat în cadrul MADR, Adrian RĂDULESCU – secretar de stat în cadrul MADR, Cornelia MIHAI – director al Direcţiei Generale Dezvoltare Rurală – Autoritate de Management pentru PNDR, precum şi Mihai Gavril VĂDAN – directorul general al APDRP împreună cu Octavian Ciprian ALIC – directorul
general adjunct implementare tehnică al APDRP şi David Eugen POPESCU – directorul general adjunct plăţi al APDRP. Domnul Mihai VĂDAN, directorul general al Agenţiei de Plăţi
pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, a facut o scurta prezentare a situatiei actuale in ceea ce priveste primirea proiectelor, valoarea lor si contractele incheiate. „Până la acest moment Agenţia de Plăţi pentru Dezvolatare Rurală şi Pescuit a avut primite în sistem un număr de 66 de mii de proiecte, din care au fost selectate 47681 de mii, cu o valoare de 4,402 miliarde, ceea ce înseamnă 63% din banii alocaţi pe măsurile de investiţii. (...) În ceea ce priveşte contractele încheiate, avem 30 de mii de contracte cu un procent de 57% din banii alocaţi, avem şi 361 de contracte reziliate până acum, în ceea ce priveşte situaţia în termen de plată, la acest moment plăţile totale făcute de către agenţia de plăţi din PNDR, sunt în sumă de 2,1195 miliarde de euro ceea ce reprezintă un procent de 21,38% din sumele alocate pe tot programul, inclusiv APIA, ţinând cont de faptul că România a primit un avans de la Comisia Europeană de peste 500 de milioane de euro, care în termen de raportare către Comisia Europeană înseamnă tot plată, ne aflăm undeva la 27-28%, bani efectiv absorbiţi.” Octavian Ciprian ALIC, directorul general adjunct implementare Tehnică al APDRP „Pe măsura 322 peste 1,53 de miliarde de euro au fost deja angajate prin 613 proiecte pentru dezvoltarea şi modernizarea satelor. Peste 5500 de tineri fermieri beneficiază in prezent de dezvoltarea unor proiecte de investiţii. Propunerea ca suma de prima de instalare de la 25.000 de euro să crească la 40.000 de euro este venită. Pe măsura de instalare a tinerilor fermieri avem o alocare totală de 337 de milioane de euro,
până în prezent am consumat peste 33%. Peste 2000 de proiecte au fost contractate pentru micro intreprinderi la sate pe măsura 312. In ultima sesiune au fost depuse peste 2500 de proiecte, care ne creează argumentele că sumele pe această măsură vor fi absorbite în integralitate. Pe măsura 313 am finanţat până în prezent 763 de proiecte de investiţii, vom avea o sesiune în toamnă şi altele în anul urmator. Măsura 123 creşterea valorii alocate produselor agricole şi forestiere, are o alocare de 1 miliard de euro, iar suma solicitată pe 1200 de proiecte a fost de 1,2 miliarde de euro. Măsura 125 îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea agriculturii şi silviculturii, reprezinta drumurile agricole, forestiere. dar şi sisteme de irigaţii. La ultima sesiune s-au
depus aproximativ 700 de proiecte care sigur vor consuma intreaga alocarea. Măsura 141, masura de sprijinire a fermelor agricole de semisubzistenţă, are alocata suma de 476 de milioane de euro până la sfârşitul derulării programului. Până în prezent proiectele depuse
insumeaza peste 36 de mii de euro. Măsura 142, înfiinţarea grupurilor de producători. Sunt unul dintre susţinătorii formelor asociative din agricultură a grupurilor de producători, a cooperativelor şi a altor forme profesionale care aduc plus valoare şi care rezolvă unele dintre marile noastre probleme. Greutatea convingerii oamenilor spre asociere, problemele de autorizare, avizare, recunoaştere a grupurilor de producători, faptul că trebuie să aducă la vedere o economie neagră sau gri şi să o ducă spre zona comercială, sunt multe impedimente pentru care această măsură nu s-a putut derula cu un succes pe care îl estimam. In perspectiva viitorului program 2014- 2020, va trebui o altă abordare spre
acest domeniu al formelor asociative. Pentru Măsura 221, prima împădurire a terenurilor agricole, există 3 tipuri de categorii de intervenţii şi de susţinere a celui care schimbă destinaţia terenului din teren agricol în teren viitor forestier. Alocările financiare insumeaza
aproximativ 230 de milioane de euro. Această măsură are 18 proiecte depuse cu o valoare nerambursabilă cu o valoare de 2,2 milioane de euro şi plăţi de 0,06 milioane de euro pentru 3 proiecte. Măsura 312 o măsură de mare succes, a pornit cu finanţarea tuturor proiectelor eligibile cu valoarea minimă de 15 puncte. Nu a fost de la început o măsură atractiva, nu este o măsura a achizitiei utilajelor agricole, este o măsură destinată activităţilor complementare agriculturii în mediul rural, activităţi de industrie, de micro industrie, activităţi de servicii, activităţi meşteşugăreşti. Toate aceste proiecte au fost de aproximativ 900 de milioane de euro faţă de alocarea de 385. Ultima sesiune a însemnat peste 2500 de proiecte depuse, din care în judeţul Bihor într-o singură zi au fost depuse 300. Măsura 322 de renovare şi dezvoltare asupra infrastructurii, cunoscută ca măsura de drumuri comunale, de reţele, apă, canal, gaz, electricitate, reabilitări de clădiri, de activităţi culturale şi sociale. In luna iulie pe măsura 322 de finanţare a proiectelor pentru zonele afectate de inundaţii in anul trecut, au fost solicitate pentru infrastructura din spaţiul rural românesc, peste 7,4 miliarde de euro. Pentru Măsura 511 de asistenţă tehnică, valoarea proiectelor finalizate este nesemnificativă faţă de valoarea total alocată iniţial.” Cornelia MIHAI – director al Direcţiei Generale Dezvoltare Rurală – Autoritate de Management pentru PNDR Programul National de Dezvoltare Rurală al României este un program complex, divers şi cuprinde toate elementele si toate problemele din agricultură. La acest program obiectivele sunt clar stabilite la nivel european prin cadrul strategic in 4 axe, obligatoriu de respectat de catre toate statele membre. Ca noutate după anul 2013 politicile agricole trebuie încadrate în elemente noi. Politica agricolă trebuie să atingă obiectivele strategiei Europa 2020, aceasta înseamnă obiective de creştere inovativă, inteligentă. Vom putea dezvolta investiţii care prin natura lor trebuie să aducă în prim plan tehnologii noi şi inovative. Al 2-lea element se referă la incluziune, mai direct spus crearea de locuri de muncă. Este o preocupare regăsita în  programul actual ca un indicator, prin proiectele care se vor finaliza si vor crea foarte multe locuri de muncă. Pentru a se realiza o strânsă legătură cu alte politici, dar si o implementare tematică, o parte din măsuri nu se vor mai regăsi în politica de dezvoltare rurală, ci se vor regăsi în politicile de coeziune. La nivel european, in această nouă politică cu structură total simplificată, vom avea o singură strategie la nivel european, după care la nivel naţional va fi o strategie unică care va cuprinde agricultură, dezvoltarea rurală şi regională. Programul va fi mult mai simplu, beneficiarii vor fi foarte clar definiţi şi vor putea combina mai multe măsuri. In simplificarea mecanismelor de implementare, apar foarte multe noţiuni noi în politica viitoare şi anume vorbim de un cuvânt ecocondiţionalitate, aceasta însumează numeroase condiţii de mediu,
bune practici agricole şi altele. Apare o definiţie nouă, fermierul activ. Comisia a lansat această provocare statelor membre începând cu anul trecut, pentru a putea identifica ce înseamnă fermierul activ în fiecare ţară. La momentul acesta inclusiv România discută şi
analizează posibilitatea de a defini pentru noi în cadrul strategiei noastre naţionale ce înseamnă fermierul activ. Programul va avea un obiectiv strategic pe termen lung, de 7 ani unde pot fi aduse modificări, dar nu pot fi schimbate priorităţile de bază. În ceea ce priveşte industria alimentară, Comisia doreşte să se realizeze o integrare între producţie şi piaţă, adică se va putea acorda sprijin, doar cu condiţia ca acel proiect să demonstreze că asigură legătura între producţie şi piaţă. În cadrul acestui obiectiv se pune accent pe proiectele de inovarecercetare. Vor fi multe măsuri pentru dezvoltarea de noi tehnologii, pentru sectorul de cercetare dezvoltare care nu a beneficiat de spijin, dar va fi sprijinit în programul următor PNDR. Pentru managementul durabil al resurselor naturale, axa 2, se va acorda sprijin în continuare pentru păşuni, pentru agricultură ecologică se vor simplifica normele, vor fi susţinute măsurile de împădurire, terenuri agricole, terenuri nonagricole. Apare o noţiune nouă pentru programul următor, viabilitatea fermei. In programul actual nu se pune problema viabilităţii economice, tocmai de aceea la un anumit  moment al programului Ministerul Agriculturii a luat hotărârea să introducă această dovadă a cofinanţării, pentru că vorbeam tot timpul de indicatori tehnici dar nu se luau în considerare
elementele de viabilitate economică. Se va continua sprijinul pentru tinerii fermieri în pachete combinate de formare, de sprijin pentru investiţii si acces pentru programele LEADER. O altă prioritate este conservarea si dezvoltarea ecosistemelor. Vor fi programe
combinate cu silvicultura unde se vor acorda fonduri, în general sprijin pentru managementul solului, managementul apei şi pentru păstrarea biodiversităţii. O altă temă importantă este producţia de energie regenerabilă, în cadrul programului vor exista măsuri
speciale, prestabilite cu privire la producţia de energie regenerabilă în agricultură şi silvicultură. Se pune din ce în ce mai mult problema schimbărilor climatice care reprezintă inclusiv pentru politica de dezvoltare rurală necesitatea introducerii unor noi măsuri de sprijin. O altă prioritate este creerea de locuri de muncă în mediul rural, unde vor fi sprijinite proiectele pentru integrare socială şi reducerea sărăciei. Se discuta la Bruxelles ca pentru fiecare ţară în parte să se încheie un contract de parteneriat, similar unui angajament al statului cu privire la utilizarea fondurilor alocate. Neîndeplinirea acelor elemente din contract, atrage după sine posibilitatea ca statul membru să se susţină din fonduri proprii.
Pentru beneficiarii proiectelor mesajul nostru este că trebuie să valorifice la maxim fondurile pe care le-au contractat sau pe care le vor contracta. Asta înseamnă o atenţie sporită asupra dimensionării reale a proiectului şi a investiţiei, si o atenţie sporită la respectarea riguroasă a achiziţiilor. Aceste proiecte sunt monitorizate nu numai în faza de implementare, dar şi după implementare încă 5 ani. Pentru APDRP mesajul nostru este că
la nivel european, Comisia Europeană simplifică din ce în ce mai mult instrumentele de implementare. Elementul central al comunicării pe dezvoltare rurală este simplificarea. Ar trebui ca APDRP să-şi propună ca prioritate centrală flexibilitatea şi simplificarea pentru noul program. Valeriu TABĂRĂ – Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale In finalul conferintei domnul ministru Tabara nu a fost convins de reprezentantii agentiilor ca directia absorbtiei fondurilor este una constructiva, si a concluzionat astfel: „Ritmul de absorbţie din anul 2011 nu este un ritm convenabil. De ce nu există un ritm mai mare? Cifrele nu spun nimic, decât dacă vreau să trec foarte uşor şi să impresionez pe cineva. Mă impresionează cum se desfăşoară asistenţa astfel incât proiectele să fie viabile şi bune. Sunt îngrijorat de anul 2013, pentru că degeaba ne propunem obiective mari în condiţiile în care nu ni le realizăm pe cele pe care le avem acum. Aici sunt bani mulţi, iar banii pe care noi îi blocăm sau care i-am blocat de multe ori prin subiectivism, trebuie să îi deschidem acum. Nu discutăm de programe politice, discutăm de programe economice şi de responsabilitate pentru ca aceste programe să fie valorificate pentru durabilitate în timp, astfel incât să se vadă şi peste 20 de ani munca de acum a echipei de la APDRP. În câmp sunt aproape 4 miliarde de euro numai din campania de vară. Probabil valoarea producţiei agricole a acestui an depăşeşte 10-12 miliarde de euro. O avere pe care o avem în contextul în care în lume aceasta activitate economică este intensă şi rentabila. Un lucru foarte important este că aştept să mă chemaţi la o analiză în care să vad cauzele pentru care se reziliază foarte multe contracte, aştept să văd ce se întâmplă de la contractare până la finalizare, de ce avem această diferenţă mare între contractat şi finalizat.”