Conferinta Nationala Pioneer Farmers Club

Anual, compania Pioneer organizează Conferinţa Naţională Pioneer Farmers Club. La eveniment au participat numeroşi fermieri, membri ai Pioneer Farmers Club, dornici de a afla cât mai multe informaţii privind rezultatele activităţii echipei Pioneer, dar şi cele mai recente noutăţi ale cercetătorilor şi inovatorilor, de care vor beneficia în viitoarele campanii agricole. Anul acesta, evenimentul a avut loc în perioada 21-22 mai, într-un cadru festiv, la Sinaia.

---

Evenimentul s-a bucurat şi de prezenţa dlui Bill Mahanna, director ştiinţific în Nutriţia Animală Pioneer din Statele Unite ale Americii, ce se află la a doua sa vizită în România.

Maria Cîrjă, directorul de marketing pentru România şi Republica Moldova, a reuşit să convingă fermierii prin prezentarea susţinută de performanţele hibrizilor Pioneer de porumb şi floarea-soarelui.

Datorită reţelei de cercetare pe care o au şi în România, cu un număr foarte mare de angajaţi şi ţinând cont că cei mai buni cercetători ai ţării lucrează la Pioneer, reprezentanţii companiei se pot lăuda cu o staţiune de cercetare foarte bine dezvoltată, ce ameliorează în special hibrizi de porumb şi testează noi hibrizi de floarea-soarelui.

Scopul evenimentului, dar şi numeroasele acţiuni în câmp sunt realizate tocmai pentru a transfera aceste informaţii de la cercetare direct la fermieri pe teren, pentru a depista cu exactitate unde se pretează cel mai bine produsul respectiv. Pioneer este marca numărul 1 în ţările mari cultivatoare de porumb, inclusiv în SUA, Canada, Brazilia şi Italia. Şi pentru că Pioneer este pe loc fruntaş în topul marilor producători de sămânţă, doamna Maria Cîrjă ne-a prezentat în cifre câţi oameni ajung în final să fie hrăniţi cu produsele lor. „Producţiile obţinute la nivel mondial pe toate suprefeţele cultivate cu hibrizi Pioneer asigură hrana animalelor pentru a satisface consumul mediu anual de carne de vită pentru 2 miliarde de oameni, carne de porc pentru 1,8 miliarde de oameni şi carne de pui pentru 1,4 miliarde de oameni.”

Dezvoltarea rapidă a portofoliului
Un punct forte al companiei este reprezentat de faptul că inovarea şi cercetarea Pioneer sunt transmise în toată lumea şi are ca scop orientarea acesteia spre fermieri, fiind pârghie de bază ce reflectă dezvoltarea rapidă a portofoliului de produse. Inovarea globală în fiecare an şi testarea pe suprafeţe extinse a gamei imense de hibrizi şi implementarea acestora la nivel local necesită o manageriere dinamică a portofoliului. Produsele trebuiesc schimbate foarte repede, pentru a le oferi fermierilor în final producţii mai mari pe hectar. Toate aceste produse noi nu fac altceva decât să ofere plus valoare imediată cultivatorului.

Consumul global între anii 2000 şi 2010 a crescut cu 37% la porumb, 47% la soia, 53% la rapiţă, 35% la floarea-soarelui, la orez cu 14%, în timp ce rezerva mondială a rămas aceeaşi. Ceea ce trebuie să facem este să obţinem producţii mai mari pe aceeaşi suprafaţă, să maximalizăm profitabilitatea şi productivitatea la nivel de fermier, la nivel de hectar agricol, prin creşterea eficienţei valorice a culturilor. Acest lucru poate fi realizat doar prin utilizarea noilor tehnologii, dezvoltate de companii ca Pioneer, care se ocupă de ameliorarea produselor folosite în agricultură printr-o tehnologie avansată.

Toleranţa la secetă, punct forte al hibrizilor Pio
Toleranţa la secetă este unul dintre cele mai importante puncte pe care trebuie să le urmărim, pentru că ştim cu toţii că se vorbeşte de câţiva ani de încălzirea globală. Din păcate, S-E Europei este cel mai afectat. Pioneer a dezvoltat în ultimii 30 de ani în Europa un program care arhivează datele de mediu şi astfel reuşeşte să adapteze caracteristicile genetice ale produselor la evoluţia temperaturilor. Ţinând cont de faptul că prognozele agrometeo din partea de S-E a Europei arată ca şi cum suntem supuşi dezastrului, nu avem alte soluţii decât să ne adaptăm.

Din păcate, România este şi va fi expusă unei creşteri medii a temperaturii cu 3-3,5 grade anual, iar precipitaţiile vor scădea cu 5, 10 şi chiar 20% în fiecare an. Pioneer, cel mai mare producător de seminţe, trebuie să fie printre primii care iau măsuri în acest sens. Prin strategia sa, Pioneer are ca scop să rămână lider în tehnologia împotriva secetei, să crească şi să apere suprafeţele de porumb. România este o piaţă-ţintă, trebuie să rămână unul dintre cei mai mari producători de porumb din Europa şi să menţină profitabilitatea acestei culturi.

Hibrizi AQUA Max, mai puţine frunze uscate
Hibrizi din grupa AQUA Max rezistenţi la secetă au câteva frunze în plus care nu se usucă, lucru ce contează enorm. Aceste frunze hrănesc mai departe ştiuleţii, pe care îi vrem cât mai mari, cu seminţe cât mai multe. Aceasta este diferenţa între un hibrid AQUA Max şi un hibrid normal, mai puţine frunze uscate. Majoritatea hibrizilor Pioneer sunt rezistenţi la secetă, comparativ cu hibrizii competitori. Cea mai nouă şi unică inovaţie la nivel mondial de la DuPont Pioneer, brandul produselor Pioneer® Optimum® AQUAmax®, a fost lansată către cultivatorii români de porumb în 2013.

Aceste produse trebuie să facă faţă atât cerinţelor riguroase, cât şi aşteptărilor, sub stresul secetei excesive, dar şi în condiţii normale, pe durata procesului de selecţie. Hibrizii Optimum® AQUAmax® sunt imbatabili pe întregul spectru al scenariilor de umiditate, de la secetă severă la condiţii optime de umiditate. AQUA Max oferă fermierilor din toată lumea posibilitatea să obţină producţii în zone limitate din punct de vedere al regimului pluviometric, ajută la minimalizarea riscului, maximizează accesul la apă şi asigură stabilitatea producţiei.

Lecţia de nutriţie animală
Bill Mahanna, director ştiinţific în Nutriţia Animală Pionner din SUA, a început prezentarea cu detalierea mucegaiurilor şi a micotoxinelor, în contextul în care ştia de existenţa problemelor din România legate de aflatoxină, dar a vorbit şi despre nutriţia vacilor de lapte şi modul în care sunt gestionate silozurile.

Există mii de tipuri de mucegaiuri (fungi), de câmp şi de depozit, fiecare cu un mediu specific în care se dezvoltă. Există peste 300 de tipuri de micotoxine care au fost identificate, pe care aceşti fungi le produc. Micotoxinele sunt metaboliţi produşi la vârful miceliului fungic, iar majoritatea sunt considerate inofensive. Micotoxinele pot fi prezente chiar şi în absenţa unei vizibilităţi clare a mucegaiului, dat fiind faptul că miceliul se poate dezvolta între boabe sau în interiorul ştiuletelui. Există mai multe tipuri de metaboliţi care au efect toxic asupra animalelor din fermă.

Micotoxinele şi productivitatea vacilor cu lapte
Dl Bill Mahanna a prezentat simptomele tipice, astfel încât fermierii crescători de vaci cu lapte prezenţi în sală să-şi poată da seama de starea de sănătate a animalelor. Semnalul de alarmă este dat de faptul că animalele au un consum redus de furaje, robă cu aspect neîngrijit, suprimarea imunităţii, probleme de ordin reproductiv sau alte afecţiuni metabolice la vacile aflate la prima lactaţie. Aceste simptome pot fi determinate de multe alte boli/aspecte legate de îngrijire. Nu există cercetări care să pună în evidenţă nişte modalităţi clare de acţiune (in vitro versus in vivo).

Din lipsa studiilor de cercetare despre micotoxine în sectorul vacilor cu lapte de mare productivitate, se recurge frecvent la studiile referitoare la speciile monogastrice pentru a explica modul de acţiune a micotoxinelor la rumegătoare. Referitor la modul în care ajung aflatoxinele în lapte, dl Mahanna a explicat că laptele contaminat cu aflatoxină de tip M1 are loc, în principal, prin conversia aflatoxinei de tip B1, respectiv prin metabolizarea acesteia de către enzime care se găsesc mai ales în ficat. După formare, aflatoxina M1 este eliminată prin urină şi prin laptele vacii. Se pare că 1-3% din aflatoxina din furajele consumate este eliminată prin lapte.

La întrebarea cât de rapid apare aflatoxina în lapte după consumul unor furaje cu conţinut aflatoxinic ridicat, dl Mahanna a precizat că toate cercetările indică faptul că la 12-24 ore după consumul unor furaje cu conţinut ridicat de aflatoxină pot fi detectate în lapte niveluri crescute de aflatoxină. Când furajele respective sunt eliminate din raţii, nivelurile de aflatoxină din lapte scad într-un interval de 1-4 zile.

Testele de determinare a aflatoxinelor
În cazul contaminărilor grave, la nivelul ştiuleţilor se formează colonii de mucegai gălbui-verde, care prezintă un reflex fluorescent atunci când sunt supuse la lumină neagră. Majoritatea silozurilor fac o examinare cu lumină neagră a produselor din porumb şi bumbac şi astfel pot determina potenţialele probleme şi eventualele contaminări cu aflatoxină. Aceste teste nu sunt fiabile, deoarece, într-unul dintre studii, mai puţin de jumătate din probele de boabe contaminate au prezentat fluorescenţe la lumina neagră, deşi erau prezente niveluri detectabile de aflatoxină. Invers, nu toate volumele de boabe care prezintă fluorescenţe confirmă prezenţa aflatoxinelor.

Motivele pentru care testele de detectare a aflatoxinelor din boabe, prin examinarea la lumină neagră, eşuează, pot fi legate de faptul că metaboliţii Aspergillus s-ar putea să nu prezinte acelaşi grad de fluorescenţă. Ca regulă generală, toate cantităţile de porumb ar trebui să fie examinate, în vederea detectării aflatoxinelor, şi nu ar trebui administrate în furajarea vacilor cu lapte dacă se constată fenomenul de fluorescenţă. Boabele pot fi administrate altor animale, conform prevederilor legii în acest sens.

Pentru depistarea aflatoxinei sunt disponibile teste analitice. Testele includ metode rapide de evaluare cu imunosorbent, care pot fi folosite în exploataţii. Unele dintre ele dau doar răspuns negativ sau pozitiv. Alte teste oferă un răspuns cantitativ mai bine conturat, dar necesită pregătirea furajului, inclusiv măcinarea şi amestecul acestuia cu un dizolvant.

Probele pot fi analizate şi de laboratoarele comerciale prin metoda ELISA (evaluare cu imunosorbent legat de enzime), HPLC (cromatografie lichidă ultraperformantă) sau alte tehnici. Ce se poate face? Aditivii furajeri (acizii/inoculanţii/enzimele) nu pot descompune aflatoxinele deja formate. Aceştia nu ar trebui consideraţi o posibilă soluţie pentru furajele contaminate. Diluarea furajului contaminat în raţia generală constituie pentru moment cea mai bună soluţie la această problemă.

În concluzie, dl Bill Mahanna a precizat câteva metode practice de minimalizare a mucegaiurilor şi a toxinelor de câmp. Acestea se rezumă la:
• reducerea populaţiilor de fungi şi siturile de acces cultivând hibrizi rezistenţi la insecte, putregaiul tulpinii şi putregaiul ştiuletelui;
• recoltarea la timp, urmărind cu deosebită atenţie nivelurile de umiditate corecte;
• izolarea silozurilor de recolte expuse la secetă severă sau afectate de grindină;
• atenţie la metodele de arat tradiţionale, pentru a reduce încărcătura de spori fungici din resturile vegetale de după recoltă.

Tocarea silozului de porumb în stil american
Silozul de porumb nord-american se toacă de obicei la o dimensiune de 19 mm, iar silozul de fân la circa 13 mm, pentru a asigura o fibră eficientă din punct de vedere fizic (pe NDF). Dacă furajul rezultat în urma tocării, depozitării sau amestecului este prea scurt, atunci nu avem altă soluţie şi trebuie să adăugăm 0,5-1 kg paie sau fân peste TMR, pentru a ajuta astfel la dezvoltarea matricei platoului ruminal şi a stimula rumegatul. Paiele sunt uscate, nefermentate şi cu tulpina seacă, pentru a pluti bine în rumen. Problema pe care o prezintă paiele este că ocupă spaţiul furajelor cu nivel ridicat energetic mai mare, necesare vacilor de mare productivitate. Paiele tocate nu trebuie să fie mai lungi de 2,5-5 cm, altfel vacile pot să le sorteze uşor. Raţia trebuie să aibă un nivel de umiditate corespunzător, altfel există iarăşi riscul sortării de către animal. Produsele de tehnologie a fibrelor marca Pioneer sunt următoarele: siloz de porumb - 11CFT, iarbă de cereale - 11GFT, lucernă - 11AFT.

Pioneer în România
Pioneer vinde porumb şi floarea-soarelui în România de peste 30 ani, peste 100 de fermieri din ţara noastră fiind antrenaţi în procesul de producere de sămânţă marca Pioneer. În 2007, compania a introdus şi primii hibrizi de rapiţă, dar mai oferă fermierilor şi sămânţă de soia, lucernă etc.

Simona MUNTEANU

revista, agricultura, vegetal, evenimente, pioneer, conferinta nationala pioneer farmers club 2013