Congresul anual al APPR

Pe data de 6 februarie a.c., Asociaţia Producătorilor de Porumb din România (APPR) a organizat la Bucureşti cea de-a V-a ediţie a congresului anual „De la fermieri pentru fermieri“, în prezenţa a circa 400 de agricultori, oficialităţi, reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii, Comisiei Europene, Băncii Mondiale, Confederaţiei Europene a Porumbului şi cercetători din cadrul institutului francez Arvalis, Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“ şi Institutului de Economie Agrară.

În cadrul evenimentului a fost prezentat noul preşedinte al asociaţiei, fermierul Nicolae Sitaru, care va ocupa această funcţie pentru o perioadă de doi ani.

„Felicit noua conducere a APPR şi mă bucur să văd entuziasmul şi implicarea pe care le-a demonstrat atunci când şi-a prezentat proiectele legate de viitorul asociaţiei noastre. Sper cu sinceritate că anul 2020 va marca schimbări majore în mediul asociativ din România; se simte peste tot o dorinţă de înnoire, de colaborare şi parteneriat“, a spus în cadrul evenimentului Arnaud Perrein, ex-preşedinte al APPR şi actualul vicepreşedinte al asociaţiei. Referitor la provocările actuale, în speţă interzicerea utilizării substanţelor neonicotinoide şi plafonarea subvenţiilor, Perrein a afirmat că asociaţia se va zbate pentru a obţine ce este mai bine pentru agricultori: „Dacă este nevoie, vom merge în fiecare săptămână la Bruxelles să explicăm pentru ce avem nevoie de insecticide neonicotinoide şi chiar zilnic la Ministerul Agriculturii pentru a obţine derogare pentru folosirea produselor de protecţie pe bază de substanţe neonicotinoide şi la cultura de floarea-soarelui. În privinţa plafonării subvenţiilor, sperăm să nu fie o măsură care vine din exterior şi să fie aplicată asemeni neonicotinoidelor, ci să existe o soluţie de mijloc.“

Lucrurile bune să rămână în agricultura României

Preşedintele nou ales al APPR, Nicolae Sitaru, a spus: „Este o responsabilitate mare cu care am fost învestit şi sper ca împreună cu Consiliul Director şi echipa de conducere executivă să atingem obiectivele impuse de Adunarea Generală a APPR. Sperăm ca în viitor fermierii din producţia vegetală să găsească calea spre o unificare a organizaţiilor profesionale din sector şi împreună să stabilim strategiile necesare. Dorim să fim parte la toate deciziile importante ce ne privesc, iar acestea să fie în interesul tuturor agricultorilor“. Sitaru a mai afirmat că în agricultura românească mai sunt multe lucruri de făcut, deoarece încă mai există diferenţe majore comparativ cu agricultura din vestul Europei. „Avem nevoie de legi simple şi clare din partea politicienilor, ei trebuie să ne asculte şi să nu ne împovăreze cu legi stufoase şi repede schimbătoare.“ Noul preşedinte a atins şi subiectul plafonării subvenţiilor care ar afecta, în mod special, fermele agricole mari: „Despre agricultura din România se spune că este polarizată, iar unii au început sa catalogheze fermele mari ca fiind «duşmanele» economiei, dar nu trebuie să uităm că acestea au asigurat exporturile, au adus performanţa în agricultura autohtonă, au dezvoltat şi sectorul zootehnic şi că pot aduce bunăstare în lumea satului.

Aşa cum am existat până acum ferme mari cu ferme mici, trebuie să continuăm să fim într-o bună convieţuire şi să ne înţelegem unii pe alţii. Trebuie să facem, la nivel de ţară, multe analize ca să ştim încotro o luăm. Să nu uităm că în urmă cu 15 ani importam grâu, iar în ultimii ani am ajuns să exportăm 5 milioane de tone de grâu sau 10-12 milioane de tone de porumb şi putem chiar şi să procesăm materia primă în România. Consider că nu trebuie să aştepte toată lumea de la fermieri să dezvolte şi industria agroalimentară, pentru asta trebuie să existe legislaţie şi programe care să îndemne oamenii să dezvolte astfel de afaceri astfel încât materia primă să fie prelucrată în România. Faptul că exportăm cereale este, după părerea mea, un lucru bun pentru că nimeni nu doreşte să ajungem să avem, ca altădată, 4 milioane de hectare nelucrate în România. Sper ca deciziile care se vor lua să nu strice lucrurile bune care s-au întâmplat în agricultura României.“ În cadrul manifestării au fost invitaţi fermieri din Italia, Grecia şi Statele Unite ale Americii pentru a prezenta modul în care domniile lor practică agricultura. La congresul anual al APPR a participat şi Céline Duroc, director executiv al Confederaţiei Europene a Porumbului, care a concluzionat: „Sunt rezultate remarcabile care dovedesc că fermele din ţara dumneavoastră fac agricultură la cel mai înalt nivel, ceea ce vă plasează pe un binemeritat loc de frunte între agricultorii europeni. Uniunea Europeană are nevoie de porumb, iar dumneavoastră ştiţi să-l produceţi. Importurile de porumb ale blocului comunitar s-au situat, în ultimele sezoane, la peste 20 milioane de tone anual, UE devenind cel mai mare importator de porumb la nivel mondial. Nu este o situaţie firească, având în vedere potenţialul Uniunii şi sperăm că decidenţii politici vor veni cu un pachet adecvat de măsuri de susţinere, dată fiind importanţa acestei culturi pentru economia europeană, inclusiv din perspectiva faptului că porumbul este cea mai eficientă cultură arabilă pentru fixarea carbonului, deci contribuie la realizarea obiectivelor recent-lansatului Pact Verde. Aşteptăm ca porumbul să-şi recapete locul şi rolul în noua PAC.“

Banii rezultaţi din plafonare să rămână la dispoziţia statului membru

În cadrul evenimentului au fost abordate teme de interes major pentru agricultura din ţara noastră în această perioadă de transformări majore ale Politicii Agricole Comune (PAC).

Mihail Dumitru, director general-adjunct al Direcţiei Generale Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DG AGRI) în cadrul Comisiei Europene, Dacian Cioloş, europarlamentar, Daniel Buda, europarlamentar, dar şi alţi vorbitori au adus în discuţie viitoarea construcţie a Politicii Agricole Comune şi orientările politicii Comisiei Europene privind o Europă neutră din punct de vedere climatic şi prietenoasă cu natura, iar paşii concreţi de urmat în această direcţie se regăsesc în aşa numitul Pact Verde European. Acesta va avea impact şi asupra domeniului agricol, deoarece se doreşte reducerea impactului negativ pe care agricultura îl are asupra mediului înconjurător. Totodată, CE are pentru următorul exerciţiu financiar pretenţii mai mari în ceea ce priveşte regulile de utilizare a pesticidelor, a îngrăşămintelor chimice şi a antibioticelor. Cu privire la plafonarea subvenţiilor, Dacian Cioloş, fost comisar european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, a afirmat, în prezentarea sa, că va fi unul dintre aceia care vor susţine această măsură, însă banii rezultaţi nu trebuie să plece din ţară. „Banii care sunt economisiţi din plafonare nu trebuie să plece din statul membru respectiv şi nici din ferma care acum are acces la ei, cu condiţia ca ferma respectivă să demonstreze ce face cu ei. Marea problemă cu subvenţiile este că vin din bani publici, se dau pentru cultivarea anumitor suprafeţe, dar pot fi folosiţi în scopuri ce nu au legătură cu agricultura sau cu creşterea performanţei în agricultură.“ Evenimentul a cuprins şi lansarea campionatului de fotbal al fermierilor, precum şi tragerea la sorţi a echipelor care s-au înscris în campionat. La finalul congresului anual al APPR a avut loc un moment mult aşteptat de către toţi şi anume decernarea trofeelor „Porumbul de aur 2019“ în sistemele „irigat“ şi „neirigat“. În paginile revistei AGRIMEDIA veţi descoperi cine au fost câştigătorii care au obţinut rezultate excelente în anul precedent. În cadrul manifestării, un premiu special a fost acordat specialiştilor din Insula Mare a Brăilei pentru cea mai mare producţie de porumb din România, de 123.000 de tone, obţinute de pe circa 9.500 ha.

Ana IONIŢĂ