Congresul anual al APPR «Fermieri pentru fermieri»

Asociaţia Producătorilor de Porumb din România (APPR) a organizat la data de 30 ianuarie a.c., la Bucureşti, cea de-a patra ediţie a Congresului „Fermieri pentru fermieri“. Evenimentul s-a bucurat de o prezenţă numeroasă, precum şi de invitaţi de onoare, atât din ţară, cât şi din străinătate. Manifestarea a fost moderată de Alina Creţu, director executiv al asociaţiei, şi s-a încheiat cu mult aşteptatul moment al decernării trofeelor „Porumbul de Aur“ 2018.

Un veritabil institut al fermierilor Cuvântul de deschidere i-a revenit preşedintelui asociaţiei, Arnaud Perrein, care a declarat următoarele: „Aş dori să mulţumesc astăzi, la ceas de bilanţ, dar şi de început al unei noi etape, tuturor celor prezenţi aici: fermieri de la 25 până la 50.000 ha, firme de inputuri care ne susţin cu sfaturi şi cu preţios ajutor financiar şi tehnic, fără de care activitatea de testare nu ar fi posibilă, partenerii noştri din media, care reflectă permanent eforturile noastre de a fi mai buni, reprezentanţi ai autorităţilor naţionale, autoritaţi de la Bruxelles şi federaţii europene şi naţionale ale producătorilor agricoli care, prin activitatea lor conjugată, pot schimba radical modul de implementare al măsurilor de politici publice, institutelor de cercetări şi universităţilor care ne ajută în activitatea noastră de zi cu zi. Nu în cele din urmă, aş vrea să mulţumesc echipei executive a APPR, care a crescut şi numără în prezent nouă angajaţi şi colaboratori, pentru dedicarea şi pentru profesionalismul cu care consolidează în fiecare zi locul organizaţiei nostre printre vocile care contează în agribusiness“, a afirmat Perrein. Potrivit acestuia, rezultatele testelor asociaţiei, validate ştiinţific, au fost de multe ori preluate ca material de lucru de către Ministerul Agriculturii şi Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“ pentru a susţine cauza agriculturii româneşti. Unul dintre proiectele de cercetare demarate de asociaţie, realizat în colaborare cu Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea, a constat în examinarea a 10 metode chimice de combatere a răţişoarei porumbului (Tanymecus dilaticollis), iar rezultatele studiului au fost puse la dispoziţia autorităţilor în vederea solicitării autorizaţiei pentru utilizarea neonicotinoidelor în tratamentul seminţelor de porumb şi floarea-soarelui.

„Faptul că avem în acest an derogare reprezintă un element esenţial pentru noi, deoarece în absenţa tratamentului la seminţe o bună parte din recolta de porumb şi floarea-soarelui ar fi compromisă“, a susţinut Arnaud Perrein. APPR este un veritabil institut al fermierilor, care a realizat anul trecut 12.000 de microparcele în 40 de locaţii de testare pentru cinci culturi de câmp esenţiale pentru zona pedoclimatică în care ne aflăm (porumb, grâu, floarea-soarelui, orz şi sorg), la care în 2019 se va adaugă cultura de soia. Conform preşedintelui asociaţiei, datorită activităţii tehnice pe care o desfăşoară, vocea fermierilor este mai bine auzită atât la MADR, la COPA-COGECA, cât şi la grupurile de dialog civil de la Bruxelles. Evenimentul s-a bucurat de prezenţa oficialilor din conducerea Ministerului Agriculturii şi ai Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaţilor.

Maricel Dima, subsecretar de stat din cadrul MADR, a declarat că instituţia s-a implicat în mod direct în proiectul privind importanţa neonicotinoidelor în tratamentul seminţelor de porumb şi floarea-soarelui şi a apreciat eforturile APPR de a sprijinii fermierii români, indiferent dacă sunt membri ai asociaţiei. „Anul trecut am realizat o producţie de porumb de peste 18 milioane de tone, cu o producţie medie de 7,7 t/ha, şi ne-am plasat pe locul 1 în Uniunea Europeană. Condiţiile meteorologice au fost favorabile culturii de porumb şi, de asemenea, a contribuit şi creşterea performanţei agriculturii din România prin inputurile agricole folosite, mecanizare etc., dar şi prin politicile întreprinse de Ministerul Agriculturii, precum demersurile pentru ca fermierii să primească subvenţiile la timp, certitudinea unui sprijin în zona irigaţiilor etc. Alexandru Stănescu, preşedintele Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaţilor, i-a îndemnat pe fermieri să se implice în procesul decizional şi în adoptarea unor legi de interes pentru agricultură, cum este, de exemplu, cea a comasării terenurilor.

Manifestarea s-a bucurat şi de prezenţa dlui Regis Doucet, specialist în cultura porumbului din cadrul Institutului Arvalis (Franţa), care a punctat principalele direcţii în care merge cercetarea în domeniul cerealelor şi, mai ales, eforturile de a găsi alternative pentru a proteja culturile agricole, în condiţiile în care Franţa este din ce în ce mai restrictivă în politica sa fitosanitară.

După prezentarea cercetătorului francez, Alina Creţu, director executiv al APPR, a dorit să mai puncteze anumite aspecte: „În urma acestei prezentări ne-am dat seama ce provocări au fermierii din Europa şi ce greu ne este tuturor pentru că dorim să fim mai buni în activitatea noastră şi uneori nu putem deoarece apar unele soluţii inventate care vin peste noi, ca o avalanşă, şi alte soluţii pe care le ştiam viabile, utile şi despre care ştiam că au fost verificate din toate punctele de vedere ne sunt interzise peste noapte.  De aceea spun că poate şi noi fermierii ar trebui să le verificăm prin intermediul acestor instituţii independente, aşa cum este Arvalis, care lucrează cu parteneri din cercetarea publică franceză, de pildă cu INRA şi alte companii private, în vederea găsirii răspunsurilor care să-i mulţumească pe de o parte pe consumatori, societatea civilă, şi pe de altă parte pe fermieri. Aşa cum APPR face diferite demersuri şi Institutul Arvalis caută să răspundă societăţii civile franceze, care nu este uşor de gestionat. Fermieriilor francezi le este foarte greu să găsească soluţii pentru combaterea dăunătorilor, buruienilor şi bolilor, pentru că nu sunt întotdeauna lăsaţi de către societate, şi atunci institutele de acest gen caută să găsească răspunsuri în primul rând pentru fermieri, deoarece la bază aparţine Asociaţiei Producătorilor de Porumb din Franţa şi care în timp s-a detaşat şi şi-a câştigat autonomia. Indiferent de context, fermierii trebuie să rămână rentabili şi trebuie să găsească soluţiile astăzi şi, de asemenea, să respecte biodiversitatea şi mediul înconjurător.“

Anca Negrescu, expert macroeconomie, în cadrul băncii comerciale UniCredit - partener oficial al evenimentului APPR, a oferit auditoriului o perspectivă macroeconomică. Aceasta a declarat că în Zona euro creşterea va încetini. Potrivit acesteia, România se diferenţiază prin două aspecte: consumul şi dinamica negativă a investiţilor. În 2018, consumul a generat 90% din creştere, iar investiţiile au fost modeste. În privinţa ponderii agriculturii în PIB, acesta a oscilat între 4,1 şi 8,4% în perioada 2005-2018 şi în ultimii ani se observă o creştere constantă. „Absorbţia lentă de fonduri europene şi investiţiile străine directe modeste lasă România vulnerabilă şi dependentă de capitalul speculativ“, a afirmat Negrescu.

Evenimentul s-a bucurat de prezenţa a doi invitaţi de onoare, respectiv Pierre Bascou, director în cadrul Direcţiei Generale de Agricultură a CE, şi Max Schulman, preşedinte al grupului de lucru pentru culturi de câmp în cadrul federaţiei COPA-COGECA. Pierre Bascou a oferit o imagine asupra Politicii Agricole Comune 2021-2027 - varianta propusă de Comisia Europeană. Având în vedere contextul dificil creat de decizia Marii Britanii de a ieşi din UE, bugetul alocat Politicii Agricole Comune va suferi o scădere de circa 5%, iar principalele priorităţi ale viitoarei politici vizează: modernizarea şi simplificarea politicii; inovaţia şi cunoaşterea pentru agricultura de mâine; flexibilitatea astfel încât distribuţia sprijinului să fie mai echitabilă şi mai eficientă; întărirea acţiunilor care privesc mediul şi clima; dezvoltarea zonelor rurale; creare de locuri de muncă şi încurajarea tinerelor generaţii.

Din partea federaţiei COPACOGECA a fost prezent Max Schulman, care a vorbit despre acţiunile organizaţiei, lobby-ul pe care îl face pe lângă Parlamentul European şi Comisia Europeană. COPA a fost creată în 1958, numără 23 de milioane de fermieri europeni, 60 de membri deplini din statele membre ale UE şi 36 de organizaţii partenere. COGECA a fost creată în anul 1959, numără 22.000 de cooperative agricole europene şi 35 de membri deplini din diferite ţări din UE, patru membri afiliaţi şi 36 de organizaţii partenere. În anul 1962, a fost înfiinţat un birou comun de secretariat, ceea ce a făcut ca această federaţie să fie cea mai mare şi mai activă organizaţie la Bruxelles în ultimii 60 de ani. Ambii vorbitori au subliniat importanţa activităţii organizaţiilor de fermieri în promovarea unor măsuri de politici publice eficiente şi durabile.

În partea a doua a evenimentului au luat cuvântul Emil Dumitru, preşedintele Federaţiei Naţionale PRO AGRO şi membru APPR, Emil Bălteanu, preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice Iaşi, Lucian Buzdugan, preşedinte Agricost Insula Mare a Brăilei şi membru în Comitetul Director al APPR, şi Elena Mateescu, directorul Administraţiei Naţionale de Meteorologie.

Ediţia a patra a congresului APPR a cuprins şi o gală de premiere a diverselor personalităţi din mediul agricol românesc. Au fost premiaţi Valeriu Tabără, preşedintele ASAS, Nicolae Sitaru, membru fondator al APPR, Emil Georgescu, cercetător în cadrul Institutului de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea, Viorel Şotîrcă şi Daniel Gheordunescu, fermieri implicaţi în activităţile de cercetare derulate de APPR, precum şi Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Caracal, partener în cercetarea aplicată derulată de asociaţie.

La primirea diplomei de merit, Nicolae Sitaru a declarat că majoritatea fermierilor români sunt pro europeni şi că România a progresat foarte mult după intrarea în Uniunea Europeană, însă „anumite lucruri încercăm să le înţelegem, dar le înţelegem greu“. Fermierul ialomiţean a amintit faptul că la nivelul Uniunii Europene se discută despre plafonarea subvenţiilor, iar această decizie i-ar da înapoi pe fermierii români şi i-ar conduce spre dimensiuni ale fermelor care, în condiţii de criză, s-ar putea să fie nesustenabile. „Aş vrea să fi auzit din partea reprezentanţilor Comisiei Europene şi de la COPA-COGECA că s-a făcut un studiu de impact şi în urma unui studiu de impact s-a ajuns la o astfel de concluzie. Nu s-a decis politic că este bine să nu mai dăm subvenţii la anumite ferme. Nu ştiu dacă este bine sau nu este bine, nu vreau să creadă cineva că fac propagandă pentru fermele mari, dar în România fermele mari asigură consumul ţării, asigură exporturi, asigură impozite şi asigură locuri de muncă, asta este cel mai important“, a conchis Sitaru.

Congresul APPR 2019 s-a încheiat cu acordarea trofeelor „Porumbul de Aur“, iar câştigători au fost, la categoria neirigat - Daniel Nica, cu o producţie de aproape 14 tone/ha, iar la categoria irigat - Mihai Solomei, cu o producţie de peste 20 tone/ha.

Ana IONIŢĂ