Congresul European de Horticultură este găzduit la Palatul Parlamentului din București

​Între 12-15 mai, România va primi la București elita horticulturii europene și nu numai. Este un eveniment de referință nu doar pentru acest sector, dar și pentru noi ca țară. EHC 2024 este organizat de către USAMV București, alături de Societatea Română de Horticultură și beneficiază de susținerea Primăriei Municipiului București, a Senatului României și Camerei Deputaților, a Ministerului Educației, Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, Ministerului Afacerilor Externe, a Băncii Naționale a României. 

​Congresul European de Horticultură se organizează din patru în patru ani. Edițiile anterioare au fost în Germania (2021), Grecia (2016), Franța (2012) și Austria (2008). Desfășurarea congresului în București reprezintă pentru țara noastră o ocazie unică, a cărei probabilitate să se repete este minimă. Este unul dintre evenimentele majore în horticultura internațională și sunt așteptați în jur de 1.000 participanți, profesioniști din 67 de țări care vor lua parte la 10 simpozioane (cu 940 lucrări), 11 tururi tehnice şi 5 tururi profesionale în cele mai importante zone horticole ale României. Pentru cercetarea românească și pentru ce înseamnă educație și vizibilitate este un eveniment cu totul special. EHC 2024 se va desfășura la Centrul Internațional de Conferințe București, din cadrul Palatului Parlamentului, clădire simbol pentru istoria noastră și care poate oferi și o experiență culturală deosebită.
Sunt 30 de experți recunoscuți internațional, care vor vorbi în plen. Congresul organizat anul acesta, sub sloganul ”Horticultura la răscruce” este mai cuprinzător ca tematică: sustenabilitatea, reziliența, schimbările climatice, biodiversitatea, inteligența artificială, robotizarea şi tot ce ţine de horticultura inteligentă şi noile tehnologii.
Programul cuprinde 10 simpozioane cu tematici variate: 1. Istoria horticulturii în Europa; 2. Producția durabilă de legume, de la semințe la surse de stimulare a sănătății; 3. Sisteme de producție de fructe pentru o dezvoltare durabilă și rezistentă; 4. Viticultură și vinificație între tradiție și inovație;5 Fructele de pădure în Europa, între oportunități și provocări; 6 Horticultura ornamentală în serviciul societății europene; 7. Horticultura urbană: de la agricultura verticală la proiectarea plantării; 8. Resurse genetice în horticultură: screening, propagare, utilizare și conservare; 9. Robotică, mecanizare și horticultură inteligentă; 10. Post-recoltare și calitatea produselor horticole.
Alături de universităţile şi facultăţile de profil horticol din România au fost invitate să participe şi universitățile politehnice sau cele care au facultăți ce acoperă aspecte complementare domeniului horticol, legate de robotică, inteligenţă artificială, inginerie, tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, industrie alimentară etc.
Pe lângă conferințele științifice, participanților li se oferă ocazia de a vizita ferme și zone emblematice din țară, atât din punct de vedere al producției cât și turistic (castele medievale din Transilvania, degustări de vinuri în Moldova sau regiuni ale Munteniei).
Pentru legumicultură a fost aleasă de pildă de producţie de la Băleni, Dâmboviţa; pomicultorii vor vizita Institutul de Cercetare-Dezvoltare de la Pitești-Mărăcineni, viticultorii vor merge la Budureasca şi la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare de la Pietroasa. Cei interesați de peisagistică se vor putea plimba în parcurile din oraș, cei interesaţi de robotică vor vizita Universitatea Politehnica din București și Institutul Național de Mașini Agricole (INMA); infrastructura de cercetare HORTINVEST din cadrul USAMV Bucureşti și depozitul de păstrare şi procesare a fructelor din Staţiunea Didactică de Moara Domnească pentru cei preocupați de postrecoltă.
Pe lista de obiective se mai află fabrica urbană pe verticală de microplante, Muzeul Satului şi Muzeul Pomiculturii şi Viticulturii de la Goleşti, Argeş.
 
Cum a reușit România să convingă ”juriul”
Efortul principal a fost al celor de la USAMV Bucureşti care au convins comisia ISHS (International Society for Horticultural Science) să acorde României posibilitatea de a organiza acest congres. Datorită bunei relații a prof. Florin Stanică, prorector USAMV și reprezentant al României în Consiliul ISHS, prof. Gheorghe Glăman și dr. Costel Vînătoru cu fostul preşedinte al organizației, prof. Yüksel Tüzel, Universitatea s-a bucurat de vizita acesteia. Profitând de impactul produs, dar și de faptul că ediția din Germania din 2020 s-a desfășurat online, ”am considerat că este o ocazie deosebită pe care România nu trebuie să o rateze şi am aplicat pentru această candidatură. Deşi au mai existat două ţări care au concurat pentru organizarea evenimentului, doar România a ajuns în faza de prezentare a candidaturii în cadrul unei şedinţe a Comitetului Executiv al ISHS. Am realizat în acest sens şi un videoclip menit să susţină propunerea noastră”, a spus prof. Florin Stanică într-un interviu acordat marketwatch.ro.
Alte evenimente care au făcut și mai vizibilă Universitatea, respectiv România pe plan științific internațional, fiind un plus pentru noi în acestă decizie, sunt cele organizate de USAMV București ”Agriculture for Life, Life for Agriculture”, ”Simpozionul Piersicului, 2017, al IX-lea ”Simpozion din Europa de Sud-Est despre Legume şi Cartofi”, 2023, şi al VI-lea ”Simpozion de Curmal Chinezesc/Dobrogean”, 2023. A contat și faptul că România are peste 100 de membri activi în cadrul ISHS.
 
Spațiu expozițional atât la interior cât și exterior
Congresul este susținut și prin prezența a numeroase companii cu produse și servicii pentru horticultură. Printre partenerii principali se numără Corteva Agriscience, FMC Romania și Kwizda Agro.
În perioada 9-12 mai se va organiza și cea de-a XX-a ediţie a Zilelor Horticulturii Bucureştene (ZHB), eveniment deja tradițional al USAMV Bucureşti, integrat parţial în congres. Manifestarea se va desfăşura în grădinile Senatului României (care împlinesc 160 de ani de la înfiinţare), reamenajate pe amprenta unor foste străzi din cartierul Uranus. În aceste zile porţile Senatului vor fi deschise publicului larg şi celor care doresc să viziteze expoziţia şi târgurile dedicate horticulturii.
Pe 12 mai, când va fi inaugurată expoziţia EHC din interiorul Palatului Parlamentului, este posibil ca o parte dintre expozanţii de la ZHB să aibă şi aici un stand pe perioada Congresului.
 
Roxana Drăghici