Consiliul European a solicitat CE un studiu pentru reglementarea noilor tehnici de ameliorare

Mai exact, Consiliul European vrea să schimbe lucrurile în ceea ce priveşte modul de abordare al viitorului agriculturii din Uniune. Dacă până acum principalele preocupări erau legate de limitarea utilizării unor substanţe, fie ele îngrăşăminte sau pesticide, acum una dintre grijile sale este legată de deschiderea Europei către inovaţie şi posibilitatea utilizării noilor tehnici de ameliorare a plantelor.

Astfel că, la sfârşitul lunii august au fost emise două drafturi de hotărâri ale Consiliului, ne transmite AISR. În primul dintre ele se cere Comisiei Europene ca până la începutul anului 2021 să efectueze un studiu amplu referitor la organismele modificate genetic şi la noile tehnici de selecţie şi reproducere a plantelor, cu scopul de le reglementa corect din punct de vedere ştiinţific. Studiul trebuie să arate în ce măsură statutul acestora este afectat de hotărârea din iulie 2018 a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (care a încadrat noile tehnici de ameliorare alături de OMG, deşi sunt diferite). În conformitate cu rezultatele studiului, Comisia va trebui să propună şi un plan de măsuri, precum şi un studiu de impact al eventualei aplicări a măsurilor propuse. Mihaela Vasile, în calitate de preşedinte al Agrobiotechrom, asociaţia profesională de biotehnologii, a clarificat câteva aspecte ale acestei probleme. „Concret, acest studiu ar trebui să arate alternativele legislative. Comisia trebuie să vină cu o propunere până la finalul anului 2020 sau început de 2021 privind Directiva 18/2001 care reglementează organismele modificate genetic. Aşadar, avem două tehnici diferite: prima, OMG, este inserţia de gene; a doua este noua tehnologie de editare a genomului, care se referă de fapt la caracterul introdus care influenţează genele deja existente în ADN-ul plantei respective. Nu vorbim de o inserţie a unui caracter străin, ci de o modificare cu ajutorul foarfecilor moleculare în interiorul ADN. Aceasta este editarea genomului, care face parte din noile tehnici de editare (plant breading inovation). Concluzia, dată inclusiv de Societatea Regală din Marea Britanie, este că aceste tehnologii genetice ar trebui legiferate bazându-se pe caracterul introdus şi nu pe procesul utilizat pentru a introduce caracterul. Una dintre variantele de editare a genomului este şi mutageneza, iar pe piaţă sunt deja de foarte mulţi ani produse obţinute prin mutageneză, inclusiv pe cale naturală (de exemplu grapefruit). Subiectul este în dezbatere încă din 2007. Întrebarea este cum vor fi ele reglementate, pentru că nu pot fi catalogate ca organisme modificate genetic. De aceea mai mulţi cercetători europeni au semnat anul trecut o petiţie transmisă preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Junker, care au susţinut că dovezile ştiinţifice trebuie să stea la baza unor astfel de decizii şi nu cele juridice, astfel că CE se află într-un blocaj, deoarece nu există o reglementatre a acestor noi tehnici. Chiar din timpul preşedinţiei ţării noastre, în cadrul Consiliului de Agricultură şi Pescuit, din mai 2019, mai multe delegaţii au cerut o abordare europeană comună, solicitând Comisiei o reglementare a OMG. „Vorbim de opţiuni legale la Directiva 18/2001 legat de OMG, respectiv definiţia actuală a organismului modificat genetic. Sunt state care deja au în legislaţie noile tehnici de ameliorare (Argentina, Brazilia). Se încurajează inovaţia pentru companiile mai mari sau mai mici care doresc să dezvolte aceste noi tehnici. Dacă se râmâne la acest nivel privind încadrarea noilor tehnici în UE, companiile de cercetare nu vor mai avea intenţia de a investi în această direcţie şi de a depune dosare. Mai ales că aceste noi tehnici sunt diferite de biotehnologii. La nivel european se fac toate demersurile pentru a avea o abordare predictibilă, comună şi stabilă privind noile tehnologii de ameliorare. Până la urmă, este vorba de a avea alternativă şi instrumente adaptate atât schimbărilor pedoclimatice, cât şi nevoilor fermierilor. Pentru CRISPR există deja foarte multe studii, folosim hibrizi de zeci de ani, trebuie să îi găsim o încadrare legală corectă, bazată pe date ştiinţifice. Dacă dorim să inovăm în agricultură, trebuie să avem o legislaţie predictibilă, utilă. Mulţi cercetători susţin că prevederile Directivei 18/2001 sunt învechite şi necesită o revizuire. Sper ca Europa să nu rămână doar un muzeu al inovaţiei, unde vocea publică contează mai mult decât dovezile ştiinţifice“, a mai spus directorul asociaţiei Agrobiotechrom.

În al doilea proiect de hotărâre, Consiliul solicită Comisiei ca până la 1 ianuarie 2020 să prezinte un studiu referitor la consolidarea şi modernizarea (up-datarea) producţiei şi pieţei de material reproductiv în domeniul plantelor, pentru a fi la acelaşi nivel cu pieţele din SUA sau America de Sud, unde aceste tehnologii sunt deja utilizate de mai mulţi ani, a subliniat şi Alexandru Gregoriev, director al Alianţei Industriei Seminţelor din România. Totodată, Comisia va trebui să prezinte şi un plan de măsuri subsecvent acestui studiu. Corelate, aceste două hotărâri ar putea constitui un moment de cotitură în deschiderea agriculturii UE către cele mai noi descoperiri din domeniul reproducerii plantelor. Rezultatele celor mai moderne tehnici referitoare la editarea genetică ar putea fi utilizate şi de către fermierii europeni, permiţându-le acestora să se situeze la acelaşi nivel de competitivitate cu cei din SUA şi statele din America de Sud.

Roxana DRĂGHICI