Control optim al făinării la viţa-de-vie

Una dintre bolile cel mai greu de combătut la viţa-de-vie este făinarea. Mai mult, apariţia unor rase noi cu rezistenţă crescută la fungicide impune o abordare integrată care să includă atât metode chimice, cât şi nechimice pentru controlul şi distrugerea acestui agent patogen. Este nevoie de produse de protecţie cu substanţe active noi, cu moduri noi de acţiune, astfel încât atacul de făinare din plantaţiile viticole să fie prevenit şi combătut cu eficienţă ridicată.

Despre un astfel de produs inovator s-a vorbit la data de 12 noiembrie a.c., la Sinaia, în cadrul evenimentului de lansare organizat de firma producătoare BASF, care are o tradiţie de un secol şi jumătate în industria chimică. „Anul acesta este unul deosebit pentru noi deoarece sărbătorim cea de-a 150-a aniversare a companiei BASF. Sunt 150 de ani plini de istorie, care începe în 1865 cu producţia de vopsele, iar astăzi portofoliul nostru include o gamă largă de produse, pornind de la substanţe chimice de bază, produse pentru industria materialelor plastice, produse de performanţă şi produse pentru protecţia plantelor până la petrol şi gaze. La BASF, noi creăm chimie şi facem acest lucru de 150 de ani“, a afirmat în deschiderea evenimentului dl Jörg Polzin, director al diviziei Crop Protection BASF România.

Evenimentul a fost structurat în trei părţi, punându-se un accent deosebit pe problemele întâmpinate de viticultori în a asigura o bună protecţie fitosanitară a viţei-de-vie şi pe soluţiile propuse de BASF în combaterea făinării. În partea a treia au fost prezentate rezultatele utilizării Vivando pe loturile demonstrative din Ungaria. La dezbatere au fost invitaţi dnii Constantin Mihalcea (director tehnic Domeniile Halewood), Ionel Tun (director tehnic Viti-Pomicola Sâmbureşti) şi Vasile Lungu (administrator Agroindustrial Ceres Bivolari), iar moderator a fost dl Marian Ion, director al Institutului pentru Viticultură şi Vinificaţie Valea Călugărească. „A fost un an destul de dificil pentru viticultură, caracterizat în general prin temperaturi foarte ridicate şi regim hidric mai redus. În unele podgorii, ca urmare a secetei, strugurii s-au uscat, menţionez podgoriile Miniş şi Dealul Bujorului. Pierderile de producţie, de circa 50%, s-au înregistrat mai ales pe solurile mai puţin profunde. De asemenea, au fost probleme în diferite areale viticole din ţară şi cu căderile de grindină, cum ar fi la Coteşti, Odobeşti, Ostrov sau Murfatlar“, a afirmat directorul institutului. Producătorii de struguri au adus în discuţie şi dificultăţile întâmpinate în timpul iernii, când temperaturile înregistrate au fost extrem de scăzute. „În zona noastră s-au înregistrat temperaturi de -20 grade Celsius, fapt ce a condus la pierderi semnificative de muguri, de aproape 80%, la soiurile albe“, a spus dl Ionel Tun, de la Viti-Pomicola Sâmbureşti - podgorie aflată în judeţul Olt. În mod atipic, anul acesta s-a constatat un atac foarte virulent de făinare şi în unele zone unde boala nu ridică probleme, susţine dl Lungu, a cărui plantaţie viticolă se află în judeţul Iaşi. „A trebuit să aplicăm cinci până la şapte tratamente împotriva făinării, depinzând de condiţiile climatice. Având în vedere că în perioada 20 iunie-10 iulie am avut precipitaţii de 100 l/mp şi faptul că atunci s-a creat un focar destul de mare pe care a trebuit să-l stăpânim, am fost nevoit să efectuez tratamente chiar la un interval de 7-8 zile. Acum trebuie avut în vedere că au rămas foarte mulţi spori, a rămas sursa de infecţie şi în primăvară trebuie să  aplicăm un tratament preventiv la apariţia lăstarilor, la 5-6 frunze“, a declarat dl Lungu. „Este principala boală cu care ne confruntăm. Boala este prezentă practic de la înmugurit până la recoltare, însă fenofazele sensibile atacului de făinare sunt de la înflorit şi până la formarea strugurelui. Sunt soiuri mai sensibile decât altele, precum Chardonnay, Feteasca Neagră, Sauvignon Blanc şi Tămâioasa Românească. În efectuarea tratamentelor, noi am asociat produsele sistemice cu cele de contact şi consider că am rezolvat această problemă“, a susţinut dl Constantin de la Domeniile Halewood, din judeţul Prahova. Clasificată de Comitetul de acţiune împotriva rezistenţei la fungicide (FRAC) în grupa cu risc mediu spre ridicat de dezvoltare a rezistenţei, făinarea trebuie combătută într-o manieră inteligentă, ce presupune folosirea tuturor măsurilor de limitare a atacului. „Sunt câteva reguli de bază care ţin, în special, de recomandările producătorului şi care se referă, cu precădere, la respectarea dozei de aplicare şi a numărului de tratamente. Dacă se reduce doza, se măreşte puterea de rezistenţă a agentului patogen sau dăunătorului. Beneficii nu vor fi. De asemenea, recomandăm şi alternarea produselor din diferite grupe chimice. Întotdeauna recomandăm folosirea produselor în mod preventiv. Conform FRAC, boala cu cel mai mare risc de dezvoltare a rezistenţei este Botrytis. Rezistenţa este o problemă complexă, nu există o soluţie unică. Sunt mulţi factori care intervin în creşterea rezistenţei, cum ar fi sensibilitatea soiului, presiunea bolii etc.“, a explicat dl Waldemar Bernat, manager culturi speciale BASF Europa Centrală şi de Est.

Vivando - parte a strategiei de combatere integrată la viţa-de-vie

În fiecare an, BASF investeşte peste 300 de milioane de euro în inovaţie. Soluţiile BASF pentru protecţia viţei-de-vie cuprind produse pentru combaterea manei, făinării, putregaiului negru, escoriozei, putregaiului cenuşiu şi a moliei strugurilor. Din acest an, BASF are la comercializare un nou produs inovativ care protejează viţa-de-vie împotriva atacului de făinare. Vivando este denumirea comercială a noului produs, are un mod unic de acţiune ce inhibă ciuperca în diferite stadii de dezvoltare şi infecţie. Prezentarea produsului a fost realizată de dl Robert Băicoianu, manager culturi speciale BASF România. Acesta a afirmat: „Fermierii aşteaptă de mult timp acest produs pentru prevenirea apariţiei făinării şi managementul rezistenţei. Având în vedere că în cursul acestui an făinarea a creat cele mai mari probleme cultivatorilor de viţă-de-vie, Vivando va îmbogăţi lista de produse destinate combaterii acesteia“. Vivando, cu substanţa activă metrafenonă, are un mod de acţiune preventiv şi curativ, se aplică în doză de 0,2 l/ha, iar perioada de aplicare recomandată este de la stadiul de 5-6 frunze până la coacere. Timpul de pauză este de 28 de zile. Se recomandă maximum trei tratamente pe sezon şi nu mai mult de două tratamente consecutiv. Intervalul dintre tratamente este de 1214 zile, cu o reducere la 10-12 zile în cazuri favorabile de atac pentru făinare. Rezultatele studiilor efectuate în laborator au arătat existenţa unei concentraţii semnificative de metrafenonă în aerul din jurul ciorchinilor trataţi, imediat după aplicarea tratamentului şi la cel puţin 14 zile ulterior. Controlul preventiv al făinării, dublat de o activitate reziduală de lungă durată, face din Vivando o alegere excelentă pentru a fi utilizat pe tot parcursul sezonului. Este un produs miscibil, în general, cu majoritatea fungicidelor şi insecticidelor utilizate în practică. Recomanarea este să se verifice combinaţiile, compatibilitatea cu alte produse ar trebui testată la nivel local înainte de utilizarea în practică. Are o foarte bună rezistenţă la spălare, fiind necesară numai o oră de la aplicare până când pot surveni ploi.

În ultima parte a evenimentului, Peter Hoffmann, development biologist BASF, a prezentat rezultatele studiului făinării în loturile demonstrative din Ungaria, a vorbit despre eficacitatea produsului Vivando şi a făcut unele recomandări privind strategia de combatere a acestei boli. Potrivit acestuia, în anii în care infecţia primară este timpurie şi frecvenţa de 50%, este bine să se aplice tehnologia de combatere cu un interval de stropire de 10 zile. „În anii în care infecţia primară este târzie şi rară, intervalul de stropire de 12-14 zile este suficient. În plantaţiile în care în urma unor determinări precise nu sunt identificate simptome ale infecţiei primare se pot anula primele 2-3 tratamente, iar în perioada de sensibilizare a boabelor, substanţele active de contact nu au eficacitate satisfăcătoare“, a afirmat dl Hoffmann.

Ana IONIȚĂ