Controlul buruienilor din cultura de porumb

Porumbul ocupă în structura culturilor agricole practicată în România o pondere însemnată, iar producţia  realizată în ultimii doi ani a depăşit 14 milioane de tone, ceea ce ne-a permis să ocupăm primul loc în Uniunea Europeană, depăşind astfel Franţa, cunoscută ca fiind cea mai mare ţară cultivatoare de porumb din spaţiul comunitar.

Productivitatea obţinută de România la cultura de porumb a crescut semnificativ în ultimii ani. În 2017, producţia medie realizată la nivelul ţării se situa la 5,96 t/ha, iar în 2017 a ajuns la 7,5 t/ha. Suprafaţa ocupată cu porumb continuă să fie însemnată, de 2,4 milioane hectare. Franţa, în schimb, cultivă porumb pentru boabe pe o suprafaţă de 1,3 milioane de hectare şi obţine o recoltă medie de 9,32 t/ha. Factorii climatici favorabili din ultimii doi ani au permis ocuparea unui loc fruntaş în topul ţărilor cultivatoare de porumb din UE. Acestea au pus în valoare inputurile agricole folosite, de la seminţe, îngrăşăminte chimice şi până la produse de protecţia plantelor. Totodată, tehnologiile aplicate de fermierii autohtoni sunt din ce în din ce mai performante, acordând importanţă fiecărei verigi din întregul proces de producţie. În această ecuaţie, de remarcat este şi gradul de profesionalism al agricultorilor, care a crescut în timp. Se acordă importanţă geneticii folosite, nutriţiei, precum şi tehnologiei de protecţie fitosanitară.

Controlul buruienilor din cultura de porumb reprezintă o verigă tehnologică importantă având în vedere faptul că acestea concurează pentru apă, spaţiu de nutriţie, lumină etc., ceea ce conduce la scăderea potenţialului de producţie al hibrizilor cultivaţi. Potrivit APPR, la un grad de infestare ridicat cu buruieni, fermierii au la dispoziţie trei săptămâni de la semănat pentru combaterea acestora în vederea menţinerii unui nivel de producţie la 85% din potenţialul genetic al plantelor de porumb. După ce întârzie şi se depăşesc şase săptămâni de la semănat, potenţialul de producţie al hibrizilor scade dramatic, până la 20%. La un grad de infestare scăzut cu buruieni, agricultorii trebuie să intervină în şase săptămâni pentru distrugerea buruienilor, astfel încât să fie menţinut un nivel de producţie la 85% din potenţialul real de producţie. Totodată, dacă se depăşesc 10 săptămâni de la înfiinţarea culturii de porumb, potenţialul de producţie scade dramatic până la 20%.

Agricultorii trebuie să ia în calcul intensitatea gradului de infestare cu buruieni în cultură, precum şi spectrul de buruieni din teren. Menţinerea unor culturi curate de porumb se poate realiza aplicând tratamente cu produse specifice, care pot fi aplicate în preemergenţă sau postemergenţă pentru combaterea buruienilor graminee sau a celor cu frunză lată. Compania Syngenta, de exemplu, are în portofoliu mai multe produse destinate protecţiei culturii de porumb, precum: Benvel, Callisto, Camix, Casper, Dual Gold, Elumis, Gardoprim Plus, Lumax, Mistral şi Mistral Max. Bayer CropScience propune folosirea produselor: Adengo, Buctril Universal, Capreno, Equip, Laudis, Merlin Duo şi Merlin Flexx, iar Corteva Agriscience are în gama sa erbicidele Arigo, Cerlit, Lontrel, Mustang, Principal, Principal Plus, Titus, Titus Plus.

BASF oferă soluţii eficiente pentru erbicidarea porumbului care ajută fermierii să protejeze cultura împotriva buruienilor dificile, monocotiledonate sau dicotiledonate. Fiecare erbicid pentru porumb dezvoltat de companie este omologat pentru folosirea în vegetaţie sau în preemergenţă, în urma multor ani de cercetare, dezvoltare şi optimizare a tehnologiilor performante de erbicidare a buruienilor, precum costrei, pir, coada vulpii, mesor, mohor, ştir, lobodă, traista ciobanului, volbură şi altele. Pentru cultura de porumb, compania germană recomandă produsele: Akris, Frontier Forte, Rekord Max, Stomp Aqua, Stratos Ultra sau Wing P. Alcedo recomandă combaterea buruienilor înainte de semănat sau imediat după semănat, în funcţie de umiditate, cu erbicidul Tender. În postemergenţă timpurie se pot utiliza produsele Silba, Meristo, Camix 560 SE, iar în perioada de vegetaţie, când porumbul are 4-6 frunze, Astral 40 OD, pentru combaterea buruienilor graminee, şi Ceredin Forte 464 SL, Vector, Starane 250 SC, pentru combaterea buruienilor cu frunza lată.

Stresul, provocat de erbicide

Erbicidarea este o lucrare necesară pentru a menţine curată cultura de porumb. Practica ne arată faptul că din cauză că nu sunt respectate recomandările producătorilor de produse de protecţia plantelor privind momentul de aplicare şi doza, în culturile agricole se pot semnala simptome de fitotoxicitate. Porumbul metabolizează erbicidele şi le transformă în substanţe nontoxice, însă atunci când există un stres suplimentar cauzat de diferiţi factori, precum solul (tipul, structura, pH-ul, conţinutul de materie organică), condiţiile meteorologice (temperatură, precipitaţii, radiaţii solare) planta de porumb (varietatea, stadiul de dezvoltare, stratul de ceară), mix de produse, maşinile agricole (rezervoare care nu au fost bine curăţate în prealabil, viteza de lucru, înălţimea redusă faţă de cultură a lancei de stropit, nerespectarea dozei etc.), rata de metabolizare va scădea. Utilizarea maşinilor de stropit performante poate îmbunătăţi calitatea tratamentelor fitosanitare, însă dacă acestea nu sunt reglate corespunzător, culturile pot prezenta simptome de fitotoxicitate.

„Pot fi mai multe cazuri în care erbicidele pot da fitotoxicitate crescută, printre acestea numărându-se: aplicarea necorespunzătoare, doza prea mare sau control necorespunzător al aplicării pesticidelor din cauza duzelor decalibrate sau necorelate cu parametrii de lucru (debit, presiune, viteză), neetanşeităţilor conductelor, vitezei de lucru prea mari, vântului şi derivei etc. Pentru a evita inconvenienţele, legislaţiile europeană şi românească prevăd ca maşinile pentru tratamente fitosanitare să fie calibrate şi testate o dată la doi ani (deşi Directiva Europeană este obligatorie în statele membre, iar în România ar fi trebuit să se aplice de câţiva ani, pentru ţara noastră există încă derogare). Cu toate acestea, chiar cu această derogare şi chiar dacă inspecţia tehnică nu este obligatorie, maşinile trebuie reparate şi reglate corespunzător. Se pot evita efectele fitotoxice ale erbicidelor prin folosirea unor produse de calitate, aflate în termen de valabilitate, şi a unor maşini de stropit care să asigure o distribuţie exactă a soluţiei de stropit şi să evite purtarea pesticidelor în atmosferă de către vânt, cum este cazul maşinilor cu cortină de aer pentru protecţia jetului de soluţie.

Firma Hardi are în producţie astfel de maşini purtate, tractate şi autopropulsate cu rampă Twin (cu două ventilatoare care creează perdea de aer, cu posibilitatea înclinării jetului de aer de protecţie în funcţie de viteza din care bate vântul). Cercetări efectuate la o universitate din Danemarca au demonstrat că se reduce foarte mult deriva în comparaţie cu o maşină convenţională, crescând precizia de aplicare a pesticidelor, în acest caz şi doza pe unitatea de suprafaţă cu circa 30%.

Reducerea dozei şi o calitate mai bună a tratamentelor, implicit o toxicitate mai redusă asupra plantelor, solului şi apei se pot obţine şi folosind apa demineralizată şi cu pH corelat cu tipicul pesticidului“, a afirmat Florin Neacşu, director general adjunct NHR Agropartners - firmă care reprezintă marca Hardi pe piaţa românească. Un ghid de diagnoză pentru cultura porumbului extrem de folositor pentru agricultori a fost realizat de Dekalb, în cadrul căreia un capitol întreg a fost acordat simptomelor de fitotoxicitate cauzate de erbicidele aplicate necorespunzător. În cazul erbicidelor cu inhibitori ALS, cum sunt sulfonil-ureice, fitotoxicitatea se manifestă prin reducerea sistemului radicular, de multe ori ele cresc orizontal, paralel cu suprafaţa solului şi se brunifică. Nervura centrală a frunzelor şi tuplinile pot deveni roşiatice, acestea rămânând scunde şi subţiindu-se sub buchetul terminal de frunze.

Simptomele ce apar în perioada de mijloc - spre final de vegetaţie sunt, potrivit Dekalb: scurtarea internodiilor, deformarea frunzelor, rădăcini slab dezvoltate, ştiuleţi deformaţi, în formă de „sticlă de bere“. Erbicide din grupa 0 (auxine sintetice) cauzează simptome de fitotoxicitate, rezultând creşteri deformate ale rădăcinii şi părţilor aeriene. Buchetul terminal de frunze se răsuceşte sau rămâne nedesfăcut, sub formă de bici; rădăcinile adventive rămân scurte şi se deformează, ancorarea plantei în sol devenind superficială. Simptomul poate fi confundat uneori cu atacul larvelor de Diabrotica (viermele rădăcinilor de porumb). Condiţiile din teren influenţează amploarea pagubelor. Erbicidele cu inhibitori PPO (fenilftalimide), în condiţii de căldură şi umiditate sau înaintea unei perioade reci mai lungi, pot duce la instalarea fitotoxicităţii. Pot apărea simptome uşoare, ca pete pestriţe pe frunze, dar se poate ajunge şi până la bunificare şi distrugerea ţesuturilor afectate.

Erbicidele din grupa amidelor pot cauza simptome la plantulele de porumb, care vor avea frunzele crescute de sub pământ sau rulate. De obicei se întâmplă când, imediat după răsărie, sunt temperaturi scăzute şi umiditate ridicată. În cazul erbicidelor cu inhibitori 4-HPPD (triketone, isoxazole), fitotoxicitatea se poate manifesta ca o îngălbenire uşoară a frunzelor, până la albirea completă a plantelor, cu pierderi importante de producţie. Semănatul superficial sau condiţiile de stres care încetinesc metabolismul plantelor vor amplifica efectul fitotoxicităţii. Noile ţesuturi nu ar trebui să fie afectate, iar scăderile de producţie vor varia de la un câmp la altul.

Ana IONIŢĂ