Cooperativa La Palma din Almeira (Spania) - cel mai mare producător mondial de tomate cherry!

Dacă la noi cooperativele sunt privite în continuare cu reticenţă, poate şi din cauza asocierii cu trecutul regim de tristă amintire, în societăţile capitaliste cu tradiţie aceste forme asociative reuşesc să fie adevărate poveşti de succes, asigurând bunăstarea şi progresul fermierilor mici şi mijlocii

Marian Bogoescu, directorul general al ICDIMPH Horting Berceni, a vizitat anul trecut Cooperativa La Palma din Almeira (Spania) şi ne-a împărtăşit această experienţă deosebită. În perioada când la noi activiştii de partid „convingeau“ ţăranii de avantajele asocierii, undeva în provincia Almeira câţiva legumicultori, care lucrau o suprafaţă de circa 40 ha, se unesc, în 1973, convinşi de necesitatea asocierii, nu de cine ştie ce activişti, ci de avantajele pe care doar asocierea le putea aduce. Costuri la achiziţionarea inputurilor mai mici şi puterea de a negocia un preţ mai bun la valorificarea recoltelor, posibilitatea de a cumpăra în comun utilaje care altfel ar fi fost prohibitive etc. Aşa a apărut ceea ce avea să devină cel mai mare producător din lume de tomate de tip cherry - Cooperativa La Palma din provincia Almeira.

Până în 1968, în Almeria se lucra pământul în sistem arhaic. Apoi, după realizarea unui sistem de irigaţii, a fost posibilă creşterea numărului cultivatorilor de legume, pentru început în câmp, acolo unde până atunci nu creşteau decât palmieri şi vegetaţie sălbatică, solul fiind un mix de nisip şi pietriş, un pământ semideşertic. În mod natural s-au dezvoltat şi fermele legumicole în spaţii protejate. Acum sunt 525 de fermieri care cultivă legume în acest sistem, dar şi în câmp, precum şi cultura de căpşuni, dar şi pomi fructiferi, pe o suprafaţă de peste 16.000 ha. Din punctul de vedere al producţiei de fructe şi legume, cooperativa ocupă acum locul 15 în Spania, iar din cel al cantităţii de produse agroalimentare exportate se situează pe locul 10. În ceea ce priveşte suprafaţa de cultură în spaţiu protejat, La Palma deţine circa 43% din totalul suprafeţelor de acest fel, reuşind să asigure peste 48% din cantitatea de legume comercializate în Spania.

Dar remarcabil pentru această cooperativă este deţinerea supremaţiei mondiale în producerea şi comercializarea tomatelor de tip cherry, produs pe care îl exportă aproape în toată lumea. În Anglia asigură 17% din consumul de cherry, iar în Germania 18%. Ţările nordice importă 12% din consumul de tomate cherry tot de la La Palma, iar austriecii circa 7%. La noi în ţară exportă ceva mai mult de 1% din consumul de tomate de tip cherry. Acest succes nu vine din neant. Este rezultatul unei politici economice dezvoltate în cadrul cooperatist la
care se supun toţi membrii. Absolut toţi producătorii care fac parte din cooperativă sunt certificaţi de organismele abilitate ale ministerului agriculturii, iar fiecare fermier are cel puţin pregătirea echivalentă cu a unui tehnician agricol din România. Aceasta este o condiţie obligatorie şi de nenegociat. Ca de altfel şi obligaţia de a ţine cont de indicaţiile oferite, din 10 în 10 zile, de către un specialist angajat al cooperativei care culege probe de sol şi de cultură din fiecare fermă asociată, pentru a verifica apoi compoziţia solului şi starea fitosanitară a producţiei, pentru a nu permite apariţia unor probleme care ar putea afecta imaginea comercială a cooperativei. Nici aici nu este loc de întors, altfel riscă excluderea din cooperativă şi, mai mult ca sigur, falimentul.

Fiecare fermă care cultivă în spaţii protejate beneficiază de un sistem de urmărire complet automatizat, cu senzori care măsoară şi apoi transmit la un terminal central, de trei ori pe zi, date despre insolaţie, temperatură şi umiditate. Planul de cultură este aprobat în adunarea generală, ca de altfel toate măsurile care se iau şi pot afecta membrii cooperativei. Este o democraţie responsabilă, în care fiecare înţelege că, pe lângă drepturi, există şi obligaţii. Profitul net al cooperativei se reinvesteşte integral, conform hotărârilor adunării generale. Cooperativa se ocupă inclusiv de selecţia soiurilor şi de producerea de material săditor. Are departamentul ei de cercetare şi producţie. Deţine o sală de condiţionare, sortare şi preambalare de 38.000 mp, cu un spaţiu de refrigerare care are o capacitate de 4.070 de paleţi (pe un singur rând, la o înălţime de 9,5 m), dar şi o zonă de păstrare inteligentă, asistată de patru roboţi, unde pot fi depozitate produse pe încă 1.600 de paleţi. La nivelul cooperativei sunt peste 3.500 de familii dependente de bunul mers al acestei afaceri. Se fac investiţii permanent, pentru a creşte producţia şi, bineînţeles, profitul. De curând, au inaugurat o investiţie de 18 milioane de euro, o sală de sortare, unde se lucrează în două schimburi, pentru a face faţă nevoilor de sortare, condiţionare şi preambalare a peste 51 de milioane de kilograme de legume pe an produse doar în solarii, din care jumătate sunt tomatele de tip cherry. Producţia de legume în spaţiu protejat al cooperativei are următoarea structură: 2% - legume organice, 5% - tomate în cultură clasică (rotunde), 10% - tomate tip prunişoară, 30% - castraveţi şi 51% tomate de tip cherry (toate culorile posibile).

Cooperativa beneficiază de un sistem nou şi extrem de performant care urmăreşte trasabilitatea produselor plecate din centrul de ambalare. Acest program (Smart Tomato System) asigură toate informaţiile despre produs: cine l-a produs, cine l-a ambalat, cine l-a transportat şi unde anume se găseşte, la un moment dat, acesta. Asta timp de 80 de zile, în fiecare clipă. Fiecare lădiţă sau alt fel de ambalaj poartă un microcip cu toate aceste informaţii, care poate fi localizat cu ajutorul unui GPS. Eficienţa acestuia este de 100% după spusele oficialilor Cooperativei La Palma. Preşedintele cooperativei a subliniat şi faptul că, în ultimii 16 ani, au redus emisiile de CO2 la nivelul cooperativei de aproape 10 ori. S-a reuşit această performanţă prin investiţii în instalaţii de încălzire mai puţin poluante, prin folosirea turbinelor eoline, a panourilor solare, prin înlocuirea îngrăşămintelor chimice cu reţete de composturi realizate prin folosirea resturilor vegetale rezultate din activitatea fermelor şi folosirea unui sistem de prevenire şi combatere a dăunătorilor cu soluţii biologice evitând, pe cât posibil, folosirea insecticidelor şi a pesticidelor şi folosirea unei genetici avansate, a răsadurilor altoite, a hibrizilor rezistenţi la condiţiile specifice cooperativei. De altfel, au două centre de producere a materialului săditor şi propriul centru de cercetare. „Oricum, bolile de sol sunt mult mai mici decât în cazul solului ştiut de noi“, spune Marian Bogoescu, directorul general al ICDIMPH Horting Berceni, cel care ne-a povestit despre succesul acestei cooperative din sud-estul Spaniei. Solariile se întind de la mare până la 1.200 m altitudine, valorificând fiecare bucăţică de pământ care se pretează cât de cât pentru cultura legumelor. Din această cauză forma acestora este adaptată fiecărei situaţii în parte. Indiferent de soluţia aleasă, cultură pe sol sau pe substrat, fertirigarea este soluţia care face posibil succesul fermierilor de aici. Tomatele se produc şi în spaţiile aflate la altitudine, pe când castraveţii se cultivă în solariile mai apropiate de Marea Mediterană.

O fermă medie din structura acestei cooperativei lucrează între 5 şi 8 ha şi poate avea un profit net anual de circa 40.000 de euro. Cooperativa preia toată producţia şi asigură toate inputurile necesare. Chiar şi creditele se obţin prin intermediul asociaţiei. Asocierea s-a dovedit a fi o alegere excelentă pentru membrii Cooperativei La Palma, altfel micii fermieri ar fi pierit în condiţiile economice actuale, spune specialistul nostru, dr. ing. Marian Bogoescu, cu regretul că noi nu am ştiut să păstrăm ceea ce a fost bun din moştenirea agricolă comunistă.

Tudor CALOTESCU