COVID-19 ne afectează într-un fel sau altul pe toţi - «Pământul ia o pauză»

COVID-19 ne afectează într-un fel sau altul pe toţi - «Pământul ia o pauză»

Pieţele internaţionale au reacţionat dramatic la măsurile luate pentru prevenirea epidemiei cu noul COVID-19, iar incertitudinea cu privire la durata acestor măsuri riscă să ducă economia mondială în recesiune. Pe lângă impactul la nivel global, există însă şi efecte la nivel naţional, în România. Toate sectoarele sunt afectate, iar agricultura şi respectiv fermierii români sunt într-un moment extrem de delicat. Închiderea graniţelor a dus deja la blocajul prin alte ţări a utilajelor deja contractate pentru campania din primăvară, la lipsa unor inputuri atât de necesare în această perioadă.

Pentru protejarea fermierilor, dar şi a propriilor angajaţi, Ministerul Agriculturii şi structurile sale descentralizate au sistat pentru o perioadă depunerea cererilor la centrele APIA, iar ministrul Adrian Oros a solicitat Comisiei Europene prelungirea termenului de depunere a cererilor de plată până la 15 iunie 2020. Centrele judeţene şi locale ale APIA şi-au restrâns relaţiile cu publicul, vor transmite listele cu fermierii programaţi pe zile către toate primăriile de pe raza judeţelor aferente. Primăriile vor emite adeverinţele şi le vor transmite pe toate către APIA, astfel încât fermierii să nu se mai deplaseze personal la primării. În momentul în care vor veni la sediile APIA pentru a depune cererile de plată, vor găsi adeverinţele acolo.

În contextul actual, conceptul de siguranţă alimentară este mai bine implementat ca niciodată. Însă specialiştii în domeniu afirmă ferm că şi în momente de incertitudine socială toţi consumatorii ar trebui să aibă acces la alimente constant, sigure, accesibile şi de calitate, motiv pentru care companiile producătoare de produse de protecţia plantelor oferă fermierilor instrumentele necesare pentru a-şi proteja culturile şi pentru a pune pe piaţă alimente sigure pentru consumatori.

Un antreprenor din industria cărnii - procesare şi distribuţie - precizează că îi este greu să spună ce se va întâmpla cu adevărat pe termen mai lung. Primul impact pe care l-a resimţit a fost de creştere a cifrei de afaceri în ultima săptămâna de 100% faţă de o perioadă normală. Însă preconizează că în următoarea perioadă se va confrunta cu o scădere dramatică. Cumpărăturile excesive din această perioadă duc însă la probleme pe tot lanţul de la fermieri, abator, procesator, distribuitor, la hipermarket. Deci carnea va ajunge mai scumpă la raft chiar în perioada în care riscă să nu mai fie oricum cumpărată de nimeni.

Unul dintre cei mai importanţi medici epidemiologi români, generalul Florin Paul, spune că pentru stoparea răspândirii noului COVID-19 ar trebui să ne autoizolăm acasă şi astfel procesul epidemiologic este fracturat, nu mai există acea transmitere a agentului patogen de la purtător-contaminat la masa receptivă. „COVID-19 supravieţuieşte câteva zile, chiar dacă nu se află într-un organism, ceea ce nu se întâmplă cu virusul gripal sau cu alte virusuri. Pandemia înseamnă extinderea unui proces infecţios pe mai multe continente despărţite de mări; este clar că ne confruntăm cu pandemie - aşa scrie definiţia, la carte.“ Acesta mai apreciază poporul chinez pentru că a făcut cel mai bun lucru din toate - a realizat o centură carantinară în jurul zonei afectate prin care nu a mai trecut nimeni. Acest lucru este scris şi în raportul Comisiei echipei comune OMS-China care a analizat evoluţia bolii şi fenomenul epidemiologic din China, dar şi modul în care Guvernul şi populaţia chineză în general au răspuns la această problemă. Prin crearea acestei centuri carantinare, populaţia a rămas acolo unde era. S-au format clustere pe familii, s-a întrerupt activitatea foarte multor organizaţii, din toate domeniile economice şi sociale, şi oamenii au stat acasă. Teoretic, numărul pacienţilor potenţiali era acelaşi - câteva milioane de oameni, dar în momentul în care i-au pus să stea acasă, în familie, focarele s-au transformat practic în clustere familiale. Chiar dacă un procentaj destul de mare din populaţie a fost afectat şi s-a îmbolnăvit, acest lucru nu s-a întâmplat deodată. Cazurile au fost etapizate. A mai existat temerea că nu cumva să fie implicate mai multe tulpini virale, cu structuri antigenice un pic diferite. Din fericire nu a fost aşa.

În altă ordine de idei, şi oraşele turistice sunt pustii după declanşarea epidemiei de COVID-19. „Earth taking a break!“ este numele unei galerii foto ce prezintă locuri faimoase din lume, altădată pline până la refuz de oameni, care acum sunt pustii după declanşarea pandemiei COVID-19.

În concluzie, să fim înţelepţi şi să nu ajungem ca dinozaurii care au dispărut în momentul în care nu s-au putut adapta climei şi modificărilor condiţiilor de pe planetă, care s-au schimbat într-un timp extrem de scurt.

Simona MUNTEANU